Crede-ma, te mint! Confesiunile unui manipulator media

„Ryan este in parte Machiavelli, in parte Ogilvy si in intregime concentrat pe rezultate. De la American Apparel la campaniile linistite pe care le-a organizat, si pentru care nu a pretins sa fie recunoscut, acest  tanar expert este arma secreta de care nu ai auzit niciodata.” - Tim Ferriss, autorul cartii 4 ore-Saptamana de lucru (The 4-Hour Workweek), bestseller New York Times



O reclama negativa in mediul online poate insemna pierderi de milioane pentru o companie. Un zvon despre un politician genereaza stiri si distruge un candidat. Un produs sau o celebritate sare din anonimat in senzational. Ceea ce nu stiti este ca cineva e responsabil de toate aceste lucruri. De regula, cineva ca mine.



„Sunt un manipulator media. Intr-o lume in care blogurile controleaza si denatureaza stirile, sarcina mea este sa controlez blogurile cat mai mult posibil. 



In cultura moderna… 



1.    Bloguri precum Gawker, Buzzfeed sau Huffington Post controleaza agenda media. 

2.    Bloggerii sunt aserviti banilor, tehnologiei si termenelor limita. 

3.    Manipulatorii manuiesc aceste parghii pentru a modela tot ceea ce cititi, vedeti si priviti atat online, cat si offline.



De ce dezvalui aceste secrete? Pentru ca sunt satul de o lume in care blogurile iau mita, oamenii de marketing ajuta la scrierea stirilor, jurnalisti nesabuiti imprastie minciuni si nimeni nu este responsabil pentru asta. Deschid cortina deoarece nu mai vreau ca oamenii sa fie pacaliti.



Voi explica exact cum lucreaza mass-media in realitate. Ceea ce alegeti sa faceti cu aceste informatii depinde de voi.” - Ryan Holiday



„O privire ascutita si deranjanta asupra realitatii lumii online.” - Kirkus Reviews


Cititi mai multe informatii despre cartea "Crede-ma, te mint! Confesiunile unui manipulator media"


„Intr-o lume in care fenomenul „fake news” se raspandeste cu o viteza ametitoare si suntem bombardati din toate partile de stiri „senzationale”, care se rostogolesc in social media ca o avalansa, cartea lui Ryan Holiday pune punctul pe I.
Am ajuns sa traim intr-o lume in care existenta informatiei in media este dictata nu de corectitudinea sau de valoarea acesteia, ci de numarul de accesari pe care le atrage. Sunt vremuri cand totul se intampla atat de rapid incat, daca nu esti primul, ai pierdut ocazia (ce conteaza daca stirea nu e corecta, consistenta si completa?), cand scandaluri dubioase duc la scaderea cotatiei companiilor la bursa, iar manipularea media si-a castigat un statut solid si a devenit un desis intre public si realitate.


In trecut, mass-media era o sursa de informatii de incredere pentru publicul larg. Astazi, toate barierele care au facut-o fiabila s-au surpat. Cat timp un blog banal este pe jumatate la fel de credibil ca un articol din New York Times, care a fost verificat si revizuit de mai multi editori, este de doua ori mai usor ca povestea sa ajunga sa fie cunoscuta. Site-urile fac bani din vanzarea de reclame si sunt evaluate dupa numarul afisarilor pe pagina, punand bloggerii sub presiune constanta, pentru a produce cat mai multe postari posibil (adesea postari inexacte).



Holiday da exemplul politicii de blog a Business Insider. Ca un angajat sa castige 60 000 de dolari pe an, trebuie sa produca articole care sa adune 1.8 milioane de afisari de pagina pe luna, in fiecare luna, altfel este concediat. Nu-i o sarcina usoara! Aceasta abordare a dus la o scadere uimitoare a standardelor in presa din intreaga lume. Asadar, ceea ce conteaza este volumul de informatii, nu calitatea lor. Si doar nu iese fum fara foc, nu-i asa? ... si, astfel, irealul devine real. Ce incepe online se termina offline.


Toata lumea intra in aceasta hora, povesteste Holiday, de la bloggerii care scriu pentru organizatii non-profit la oamenii din marketing, de la ziarele on-line de provincie pana la Business Insider, Huffington Post sau New York Times.


Astazi, traim intr-un mediu suprasaturat de informatie, iar libertatea de a analiza corectitudinea ei este redusa, pentru ca nu mai avem timp sa gandim. Si, dat fiind ca informatia, asa cum o primim noi din exterior, este cea care a ajuns sa ne controleze comportamentul, suntem mai putin liberi. Iar ADEVARUL nu mai este atat de important, ci EMOTIA pe care o declanseaza o informatie. Si iata cum o aberatie multiplicata de sute de mii de ori pe retelele de socializare ori la TV ajunge sa aiba impactul unui fals adevar, mult mai mare decat al unui adevar construit pe fapte si argumente solide. Iar faptele verificate din mai multe surse, sustinute de putini, pierd din start contra minciunilor raspandite la scara larga.


Apoi, sursele de comunicare sunt cu atat mai credibile cu cat oamenii se regasesc in opiniile lor sau cu cat le hranesc mai mult nevoile ori asteptarile. Si, astfel, se dezvolta ATASAMENTUL. Cu cat sunt mai atasati de o sursa de informare, cu atat stirile care, de altfel, este posibil sa fie false devin mai credibile.


Ar mai fi sentimentul de FAMILIARITATE, in care avem o incredere aproape oarba. Mintea noastra nu e foarte vigilenta la ceea ce ne este familiar, motiv pentru care mesajul este acceptat mai usor. Din pricina emotiei introduse de o sursa de informatie si de sentimentul de familiaritate, oamenii sunt manipulati fara sa-si dea seama, convinsi ca au ales liber, dupa vointa proprie. In realitate, vigilenta se reduce si mesajul este acceptat mult mai usor.


O sursa familiara este si una de INCREDERE. Oamenii leaga mai usor relatii cu cei pe care ii plac. In general, ne plac cei care gandesc ca noi, cei care ne fac complimente si coopereaza cu noi. Si asa se formeaza taberele de sustinatori ai unei idei care hraneste nevoia de stima si respect.


Sa nu uitam de IDENTITATEA fiecaruia. Sunt oameni care nu au avut parte de reusite grozave, care sunt nemultumiti de meseria, jobul sau viata lor, si simt ca au o identitate slaba. Aici intervine ego-ul si, pentru ca simt nevoia sa fie deosebiti, sa iasa din anonimat, vor sa faca parte din ceva mai maret decat ei: o idee, un concept pe care nu-l pot descifra, lumi paralele, extraterestri… Si, astfel, decat sa se uite zilnic in oglinda si sa vada cat de slabi sunt, se uita in oglinda care le da identitatea pe care si-o doresc si incep sa sustina acel ceva care le alimenteaza nevoia de a-si construi o identitate mai buna decat cea reala.



Informatia inseamna putere. Suprasaturarea de informatie, transmisa fara restrictii inseamna, insa, slabiciune. Niciodata „lumea fizica” nu a fost intr-o masura atat de mare dublata de o „lume virtuala”, creata cu ajutorul tehnologiei comunicatiilor. Iar cand new media este asaltata din toate partile de surse lipsite de etica, de termene limita, informatii incomplete si inexacte, editori lacomi si slab pregatiti, iar atractia pentru click-uri este prea ispititoare chiar si pentru cei hotarati sa-i reziste, linia dintre real si fals devine aproape imposibil de identificat. Iar tot acest joc este aplaudat de o audienta avida de informatii conflictuale. Astazi blogurile fac stirile!” - din prefata la editia in limba romana scrisa de Laura Dragomir.