Vais ,,tradeaza" placerea navigarii pe ,,valurile" dezbaterilor si discursurilor teoretice si critice de ultima ora si in acelasi timp antrenamentul sustinut si consistent din zonele rarefiate ale textelor fundamentale ale arhitecturii clasice si moderne. Demersul ei critic si teoretic (imi) pare mai curand un exercitiu de inter-textualitate, in care lucrarea sau/si opera de arhitectura (se) constituie mai mult (ca) pre-texte.