Intre paduri si ape

La mijlocul anilor ’30, Paddy, un tanar cultivat, nonconformist si aventurier, renunta pentru o vreme la studii si porneste intr-o calatorie la pas prin Europa, din Olanda pana la Constantinopol. Iar dupa patruzeci de ani Patrick (Paddy) Leigh Fermor, consacrat deja ca unul dintre cei mai mari stilisti ai literaturii secolului XX, asterne pe hartie aceasta odisee de tinerete inspirandu-se din insemnarile de pe drum si lasandu-se purtat de caleidoscopul amintirilor. Intre paduri si ape este povestea calatoriei de la granita austriaca pana la Portile de Fier, printr-o Europa Centrala ce sfideaza trecerea timpului si semnele de rau augur ale istoriei. In inima ei, Transilvania interbelica vazuta prin ochii drumetului strain ne pare astazi un taram indepartat, desprins din legenda si mit. In paduri lumina si penumbra au nuante nesfarsite, muntii ascund unghere pline de mister, conacele pastreaza pitorescul vechii nobilimi, iar satele isi etaleaza in tihna traditiile. si, mai presus de toate, diversitatea oamenilor nu impiedica ospitalitatea, prietenia si chiar dragostea, notele dominante ale acestor pagini de neuitat.

„Patrick Leigh Fermor nu poate fi numit pur si simplu autor de memorii de calatorie; ar insemna prea putin. Este un artizan de esente divine ireductibile, si fiecare fraza a lui pare sa locuiasca intr-o capsula a timpului.“ (Robert KAPLAN, autorul cartii In umbra Europei)

Vazandu-ma incurcat, un vecin mi-a spus cu ce sa incep: mai intai, trebuia sa beau paharelul cu rachiu; apoi sa mananc lingurita de dulceata delicioasa din petale de trandafiri care era pregatita pe o farfuriuta de sticla, apoi sa beau o jumatate de pahar de apa; si, in sfarsit, sa sorb din degetarul cu cafea densa si fierbinte varat intr-un suport filigranat. Ritualul trebuia incheiat golind paharul si primind tutun, in acest caz o tigara aromata rasucita de mana chiar pe insula. Intre timp, batranii stateau in tacere si zambeau, oftand din vreme-n vreme, adresandu-mi cate-un cuvant prietenos intr-o romana aparent stricata; doctorul spusese ca pe uscat accentul si stilul lor starneau amuzamentul. Intre ei vorbeau in turca, limba pe care n-o mai auzisem niciodata…

La Editura Humanitas este in pregatire si volumul care cuprinde cea de-a treia si ultima parte a acestei Mari Calatorii, cum o numea autorul: Drum intrerupt: de la Portile de Fier pana la Muntele Athos.

Scrisoare introductiva catre Xan Fielding
Draga Xan,
Prima parte a acestei povestiri,  A Time of Gifts, s-a sfarsit pe un pod peste Dunare, intre Slovacia si Ungaria, si, intrucat poate aduce ghinion sa te razgandesti la jumatatea drumului, ingaduie-mi sa incep a doua parte tot cu o scrisoare catre tine. Nu va fi ultima, caci mai am o carte in pregatire, care ne va duce la capatul calatoriei si dincolo de el. Pornisem din Olanda in anul 1934, intentionand sa ma-ntovarasesc numai cu oameni intalniti intamplator si cu alti hoinari asemenea mie, dar, aproape pe nesimtite, cand am ajuns in Ungaria si in Transilvania m-am trezit ca ma descurc mult mai lesne decat ma asteptasem sau planuisem: ma plimbam in buiestru pe cai de imprumut, rataceam de la un conac la altul, adastam uneori vreme de saptamani sau chiar de luni in case care, desi poate trecusera prin multe-ncercari, ramasesera primitoare. Aceasta parte a calatoriei a fost diferita in multe privinte fata de restul. Am trait vremuri de mare desfatare; totul parea incomensurabil de vechi si in acelasi timp complet nou si necunoscut si, inaintand incet si cu lungi popasuri, am legat prietenii nepieritoare