Faurari si alchimisti

Alchimia – scrie Mircea Eliade ‒ nu este o prefigurare depasita a chimiei. Nu este o stiinta imperfecta, ci un fenomen cultural cu semnificatie cosmica, metafizica si spirituala, care „a lasat o mostenire mult mai mare lumii moderne decat o chimie rudimentara: i-a transmis credinta sa in transmutatia Naturii si ambitia sa de a stapani Timpul“. Alchimia isi are radacinile in credintele societatilor traditionale, unde substantele minerale sunt investite cu un caracter sacru. Minereurile, asemenea embrionilor, „cresc“ in pantecele Pamantului; fierul meteoritic are o dimensiune magica, deoarece provine din Cer… Prelucrand materia, faurarii, la fel ca alchimistii, participa activ la realizarea scopului Naturii. Ei savarsesc un ritual ce dezvaluie sensul ascuns al Universului.
Explorand miturile africane, grecesti, indiene sau chineze, Eliade considera ca experienta sacrului este universala, constitutiva omului, fiind cea care confera lumii semnificatia sa. In aceasta privinta, Faurari si alchimisti este o introducere excelenta in gandirea si opera marelui erudit.