Societatea a fost implacabila: Wilde a petrecut doi ani in mai multe penitenciare, ajungand in cele din urma la inchisoarea Reading, la 30 km de Londra, unde a scris De Profundis, textul considerat de toata lumea ca fiind autobiografia sa. De fapt, este o scrisoare adresata lordului Alfred Douglas, iubitul care nu numai ca nu a fost si el acuzat, dar care a stat deoparte pe toata perioada detentiei, pozand in "victima nevinovata" in privinta relatiei sale cu Wilde, chiar daca cei doi s-au reunit dupa incheierea detentiei. Cartea de fata contine atat textul complet al scrisorii lui Wilde, cat si raspunsul lui Alfred Douglas, Oscar Wilde si eu insumi, o lucrare complexa care a fost publicata dupa moartea lui Oscar Wilde. Avem astfel ocazia sa privim in mod obiectiv detaliile intime ale relatiei controversate intre acesti doi barbati, dar si sa intalnim o viziune inedita asupra operei marelui scriitor, pe care iubitul sau educat la Oxford nu sovaie sa o critice ca nimeni altul. "Nimeni nu este demn sa fie iubit. Faptul ca Dumnezeu il iubeste pe om ne arata ca in ordinea divina a lucrurilor ideale sta scris ca iubirea eterna trebuie data unui lucru vesnic nedemn."
"Societatea, asa cum am construit-o noi, nu va avea loc pentru mine, nu are niciunul sa-mi ofere; dar Natura, ale carei ploi dulci cad asupra celui drept ca si asupra celui nedrept la fel, va avea despicaturi in stanci unde voi putea sa ma ascund si vai tainice in a caror tacere voi putea sa plang nestingherit. Va presara noaptea cu stele, astfel incat sa pot iesi afara in intuneric fara sa ma poticnesc si va trimite vantul sa stearga urma picioarelor mele, pentru ca nimeni sa nu ma poata gasi si sa nu-mi poata face rau; ma va curata in apele ei mari si cu ierburile ei amare ma va face din nou intreg." "Nu exista nicio inchisoare in nicio lume in care Iubirea sa nu poata intra cu forta. Daca nu ai inteles asta, nu ai inteles nimic despre Iubire."