Pachet Autor Jose Saramago - 11 TITLURI

Anul mortii lui Ricardo Reis (Top 10+)
Ricardo Reis s-a intors in Lisabona pentru inmormintarea prietenului sau, poetul Fernando Pessoa. Au trecut saisprezece ani, in care a practicat medicina in Brazilia, iar acum bate strazile scaldate de ploi. Ar vrea sa fie cu Marcenda, careia-i compune o oda, insa face dragoste cu o camerista de la hotel, Lidia. Spectrul prietenului-poet abia plecat revine, inca purtind costumul in care a fost ingropat cu putin timp in urma. Sintem in istoricul an 1936, norii fascismului incep sa se adune amenintatori, Razboiul Civil Spaniol nu e departe, asa ca cei doi, om si spectru care mai are de pierdut opt luni printre paminteni, vorbesc, isi citesc unul altuia stirile si vorbesc.

Istoria asediului Lisabonei (Top 10+)
Dupa ani de zile de munca impecabila, corectorul de carte Raimundo Silva introduce intr-un text istoric o modificare, un nu care neaga un eveniment istoric real: participarea cruciatilor la asediul si cucerirea Lisabonei de catre Dom Afonso Henriques in 1147. Frauda este descoperita la timp, iar editia mincinoasa va contine o erata care va nega negatia. Desi se asteapta la sanctiuni severe, editura se va multumi sa numeasca o persoana insarcinata cu supravegherea si controlul activitatii corectorilor, Maria Sara, care il va indemna pe Raimundo Silva sa scrie o noua Istorie a asediului Lisabonei, in care insa cruciatii intra-devar nu ii vor fi ajutat pe portughezi sa cucereasca Lisabona.

Omul duplicat (Top 10+)
Tertuliano Maximo Afonso, protagonistul romanului Omul duplicat, este profesor de istorie la liceu. E divortat, deseori deprimat si duce o viata de rutina. Urmind sfatul unui coleg de a incerca sa se distreze putin, intr-una din zile inchiriaza un film, care insa nu-i face nici o placere. Tirziu in noapte, se trezeste din somn cu sentimentul ca nu e singur in casa. Revine in sufragerie, unde lasase deschis videoplayerul cu filmul inauntru, si descopera figura unui actor care ii seamana perfect.

Pestera (Top 10+)
O familie de mestesugari, olari din tata-n fiu, traieste si iubeste in umbra Centrului, o constructie menita sa le asigure oamenilor fascinati de ea absolut totul, de la produse de consum pina la „senzatii naturale”: muscatura gerului, mingiierea soarelui, ba chiar sentimentul de a se gasi in pestera din mitul platonic, model restrins al unei lumi in care intoarcem spatele realitatii, privind halucinantele umbre deformate aruncate pe un zid. Ca si in romanele anterioare ale scriitorului portughez.

Toate numele (Top 10+)
 Intr-un oras necunoscut se afla Arhiva Generala, locul unde sint inventariate toate numele ce au existat, exista sau vor exista vreodata. Intr-o zi, un functionar al arhivei porneste in cautarea unui nume de femeie, iar aceasta aventura plina de riscuri il va purta din lumea celor inca in viata pe tarimul celor disparuti. La finalul ei eroul va realiza ca memoria este singura stavila in calea uitarii si a disparitiei totale.

Evanghelia dupa Isus Cristos (Top 10+)
• Autor distins cu Premiul Nobel pentru literatura

Celebra Evanghelie dupa Isus Cristos, cel mai polemic roman al lui Jose Saramago, reconstruieste o viata apocrifa a lui Isus si alege drept teme de studiu vina si responsabilitatea. Desi fusese instiintat ca se pregatea masacrul pruncilor, Iosif isi salveaza doar propriul copil, devenind, prin omisiune, complicele crimei lui Irod. Inseparabil de diavol, umbra si acolitul sau, Dumnezeu nu ezita sa-si condamne la moarte unicul fiu pentru a-si satisface nemarginita sete de putere care, dupa sacrificiul lui Isus, va cere noi si noi varsari de singe.

Intermitentele mortii (Top 10+)
Intr-o tara al carei nume nu este mentionat, se intimpla ceva ce nu s-a mai pomenit de la inceputul lumii: moartea decide sa-si suspende activitatea. Din acel moment, destinul oamenilor pare a fi sa traiasca vesnic. Dupa o scurta perioada de euforie, lumea se cufunda insa in haos si disperare si incepe sa caute diferite moduri de a convinge moartea sa-si reintre in drepturi, in urma presiunilor din partea bisericii, a familiilor ingrozite de batrinii ce insista sa faca umbra pamintului, a sinucigasilor si a companiilor de pompe funebre.


     Fragment din romanul "Intermitentele mortii" de Jose Saramago:
 
    „Desi fusese imediat ridiculizata de ziarele concurentei, care reusisera sa smulga inspiratiei redactorilor lor principali cele mai diverse si substantiale titluri, uneori dramatice, alteori lirice, si, nu rareori, filozofice sau mistice, atunci cind nu erau de o ingenuitate induiosatoare, ca in cazul acelui ziar popular care s-a multumit cu intrebarea Si Acum Ce Se Va intimpla Cu Noi, adaugind drept coada a frazei ostentatia grafica a unui enorm semn de intrebare, deja amintita manseta An Nou, Viata Noua, in ciuda banalitatii sale apasatoare, pica la tanc pentru unii care, prin temperament sau educatie, preferau mai presus de orice fermitatea unui optimism mai mult sau mai putin pragmatic, chiar daca aveau motive sa creada ca ar fi vorba de o simpla si poate trecatoare aparenta. Traind, pina in aceste zile de confuzie, in cea mai buna dintre toate lumile posibile si probabile, asa cum si-o imaginasera ei, descopereau, incintati, ca acum se intimpla tot ce putea fi mai bun, realmente mai bun, ca aparuse chiar aici, la usa lor, o viata unica, minunata, fara frica zilnica de foarfeca scrisnind a parcei nemurirea in patria care ne-a dat fiinta, la adapost de incomoditati metafizice si gratis pentru toata lumea, fara vreo scrisoare sigilata care trebuie deschisa in ceasul mortii, tu in paradis, tu in purgatoriu, tu in infern, fara de raspintia in care se desparteau, pe vremuri, tovarasi dragi din aceasta vale a plingerii numita pamint, destinele noastre in lumea cealalta. Data fiind aceasta stare de lucruri, periodicele reticente sau circumspecte, si odata cu ele televiziunile si radiourile similare, n-au avut alta solutie decit sa se ralieze la fluxul de bucurie colectiva care se raspindea de la nord la sud si de la est la vest, inviorind mintile tematoare si tirind departe de priviri umbra lunga a lui thanatos. Pe masura ce zilele treceau si vazind ca realmente nimeni nu murea, pesimistii si scepticii, cite putini la inceput, apoi in masa, s-au alaturat la marele magnum de cetateni care profitau de orice ocazie ca sa iasa in strada si sa proclame, sa strige in gura mare ca acum da, viata e frumoasa. 
    Intr-o zi, o doamna, vaduva de curind, negasind o alta modalitate de a-si manifesta fericirea cea noua care-i inunda fiinta, desi cu usoara durere de a sti ca, nemurind, nu avea sa-l mai vada niciodata pe raposatul dupa care plingea, se gindi sa arboreze, in balconul plin de flori al sufrageriei, drapelul national. Zis si facut, cum se spune, in mai putin de patruzeci si opt de ore, actiunea de arborare a drapelelor nationale se raspindi in toata tara, culorile si simbolurile drapelului se instapinira peste peisaj, mai vizibile in orase, datorita faptului evident ca beneficiau de mai multe balcoane si ferestre decit zonele de la tara. Era imposibil sa rezisti unei asemenea fervori patriotice, mai cu seama ca, venite de nu se stie unde, incepusera sa se raspindeasca anumite declaratii nelinistitoare, ca sa nu spunem de-a dreptul amenintatoare, cum ar fi, de exemplu, Cine nu pune drapelul nemuritor al patriei la fereastra casei sale nu merita sa traiasca.”
 

Ridicat de la pamant (Top 10+)
Publicat pentru prima data in 1980, Ridicat de la pamint urmareste destinul mai multor generatii ale familiei Mau-Tempo (Vreme-Rea), tarani saraci, fara pamint, cum fusesera si bunicii lui Saramago – cartea este, de altfel, una dintre cele profund personale ale celebrului scriitor. Desfasurat in Alentejo, o provincie din sudul Portugaliei, romanul schiteaza viata grea dusa de tarani pe fundalul mai multor evenimente sau fenomene politice – trecerea Portugaliei la statutul de Republica, doua razboaie mondiale, un atentat la viata dictatorului Salazar –, care insa nu au nici un efect benefic asupra paturii de jos. Realitatea sumbra in care traiesc acesti oameni asupriti de mosieri ajunge sa cunoasca schimbarea abia odata cu insinuarea comunismului si a marilor lui promisiuni, niciodata implinite. Dincolo de tema pamintului si a conflictelor generate de vesnicele nedreptati sociale ori de comentariile politice, interpretari ce confera povestii o dimensiune actuala, cuceritoare in lectura romanului sint mai ales umorul lui Saramago si stilul sau bine-cunoscut.

Inspirat chiar din viata stramosilor lui Saramago, Ridicat de la pamint este sustinut de descrieri intense, ce pot cuprinde rastimpuri intr-o singura imagine sau pot transforma intr-un eveniment un episod istoric ca oricare altul. - The New Yorker

Saramago insusi a fost ridicat de la pamint – nascut si crescut in lumea pe care o evoca –, iar cunoasterea apropiata a vietii taranilor este unul dintre multele motive pentru care romanul sau transcende orice forma de propaganda. - The New York Times

Eseu despre luciditate (Top 10+)
Duminica urmatoare oamenii sint din nou chemati sa voteze si, de data aceasta, numarul de voturi fara optiune depaseste optzeci la suta. Membrii guvernului intra in panica, o molima pare sa le submineze demersurile politice si, daca este asa, atunci aceasta trebuie anihilata. Incercind sa afle care ar putea fi explicatia unui asemenea fenomen, ei incep o vasta operatiune politieneasca, culminind, in lipsa de rezultate, cu instaurarea starii de asediu si retragerea guvernului din capitala - provizoriu, sustin mai-marii, pina cind populatia capitalei va reveni la sentimente mai bune in ceea ce priveste puterea politica, cea despre care se presupune ca ar trebui sa-i reprezinte. Izolati si lipsiti de indrumare, cetatenii capitalei au reactii dintre cele mai imprevizibile.
 
Jose Saramago s-a nascut la 16 noiembrie 1922 in Azinhaga (Ribatejo), intr-o familie modesta. Destinul sau scriitoricesc a avut o traiectorie uluitoare, culminind cu decernarea Premiului Nobel pentru literatura (1998). Dupa debutul din 1947 cu un roman ulterior renegat de scriitor, urmat de o tacere de aproape doua decenii, Saramago a publicat volume de poeme, cronici literare si politice, nuvele, piese de teatru, nenumarate traduceri, revenind la roman abia in 1977 cu Manual de pictura si caligrafie. Celebritatea internationala o dobindeste cu Memorialul minastirii (1982), care, alaturi de Anul mortii lui Ricardo Reis (1984) si Istoria asediului Lisabonei (1989), formeaza seria narativa cu tematica istorica, scriitorul acordind o atentie speciala ,,originii si identitatii portugheze". In 1991 publica Evanghelia dupa Isus Cristos, cel mai polemic roman al sau, care reconstruieste o viata apocrifa a lui Isus. O cotitura in universul tematic romanesc al lui Jose Saramago o constituie seria de fictiuni ucronice si alegorice inceputa cu Pluta de piatra (1986) si continuata de Eseu despre orbire (1995), Toate numele (1997), Pestera (2000), Omul duplicat (2002), Eseu despre luciditate (2004) si Intermitentele mortii (2005). Jose Saramago si-a petrecut ultimii ani in Lanzarote, Insulele Canare, continuind sa scrie si sa publice. S-a stins din viata in iunie 2010.

Manual de pictura si caligrafie ( Top 10+ )
Premiul Nobel pentru Literatura 1998

Munca la respectivele portrete, cel academic, pictat in modul consacrat si instituit de normele comenzii, si cel realizat cu intentia, nefinalizata, de a capta imaginea ,,adevaratului S.", pune in discutie insusi fundamentul actului de creatie estetica. O poveste fascinanta, dezvoltand una dintre temele predilecte ale lui Saramago: relatia dintre realitate si reprezentarea artistica.
 

Cain (Top 10+)
Dupa ce-si ucide fratele intr-un moment de frustrare, Cain ajunge la o intelegere cu Dumnezeu si scapa cu viata, condamnat la vesnica pribegie, cu un sac de merinde si avind drept tovaras un magar. Cutreierind lumea si timpurile, calatorul fara virsta perturba povestile unei intregi distributii de personaje familiare – Noe, Moise, Isaac –, schimbind pentru totdeauna cursul legendelor in drumul sau pe tarimul biblic.