Pachet F. Scott Fitzgerald

M-as omori pentru tine si alte povestiri pierdute
M-as omori pentru tine si alte povestiri pierdute aduna in paginile sale texte inedite ale lui F. Scott Fitzgerald, un clasic al literaturii americane care azi este mai citit ca niciodata. Unele dintre acestea au fost oferite spre publicare revistelor importante din anii ’30, dar nu au aparut niciodata in timpul vietii lui Fitzgerald. Altele au forma unor scenarii de film sau sinopsisuri dupa care nu s-a mai facut nici un film. Altele nu au fost acceptate din cauza ca subiectul abordat sau stilul lor diferea de ceea ce asteptau editorii de la Fitzgerald. Au fost si povestiri pierdute, iesind la lumina abia in anii din urma. Insa toate au fost pierdute intr-un fel sau altul: pierdute in haosul chinuitor al existentei greu incercate a lui Fitzgerald de la mijlocul anilor ’30; pierdute pentru cititori pentru ca editorii din epoca nu intelegeau sau nu acceptau ceea ce incerca el sa scrie. Acum cititorii il vor descoperi pe Fitzgerald abordind subiecte controversate, infatisind femei si barbati tineri care chiar vorbesc ca niste tineri, fara nici un fel de cenzura. Si in loc sa le permita editorilor sa faca modificari sau sa indulceasca anumite nuante, Fitzgerald a preferat sa-si lase scrierile nepublicate, chiar si intr-o perioada in care avea mare nevoie de bani si de critici favorabile.

O adevarata comoara de povestiri regasite, considerate prea intunecate de revistele din anii ’30. Norocul nostru! - Newsday

Multe dintre povestirile cuprinse in acest volum au ramas nepublicate pentru ca Fitzgerald ajunsese intr-un punct al carierei sale cind refuza ca scrierile sa-i fie modificate de revistele care i le-ar fi putut cumpara. Asa ca iata-le acum sub ochii nostri – o completare bine-venita la canonul Fitzgerald. - The Washington Post

Chiar si cind puterea sa creatoare pare vlaguita, Fitzgerald ii intrece de departe pe scriitorii contemporani in precizie si finete. - The New Criterion

Nici un autor de limba engleza nu a scris vreodata o propozitie mai muzicala decit Fitzgerald – o reusita extraordinara, daca tinem cont ca opera sa are o claritate de diamant. Putini sunt cei care s-ar putea indoi de valoarea a ceea ce a creat intr-o viata atit de febrila si scurta. - The Toronto Star
 

Marele Gatsby
Traducere din limba engleza si note de George Volceanov
 
Romanul Marele Gatsby s-a bucurat de o noua ecranizare in anul 2013, avindu-i in rolurile principale pe Leonardo DiCaprio, Tobey Maguire, Carey Mulligan si Joel Edgerton, in regia lui Baz Luhrmann.

Nick Carraway, un tinar fascinat de visul american, proaspat venit la New York si doritor de succes, impartaseste povestea transformarii lui James Gatz in Jay Gatsby. Pe fundalul unei Americi prospere, dar haotice, Gatz, minat de mirajul iubirii fata de Daisy Buchanan, isi schimba viata, devenind din student la Oxford gangster, traficant de alcool si apoi milionar. Iubirea sa pentru Daisy nu se implineste insa; ramine povestea donquijotesca a Marelui Gatsby, desfasurata odata cu un iluzoriu, nesfirsit American dream.

„Romanul lui Fitzgerald ilustreaza un episod anume din spectacolul civilizatiei americane si o face cu ironie, cu patos si cu farmec. Marele Gatsby este povestea captivanta si stralucitoare a epocii jazzului.” (The New York Times Books of the Century)

„Din punctul meu de vedere, Marele Gatsby este primul pas inainte pe care l-a facut proza americana dupa romanele lui Henry James.” (T.S. Eliot)

 

Cei frumosi si blestemati (Top 10+)
F. Scott Fitzgerald este autorul romanului Marele Gatsby, „al doilea mare roman in limba engleza al secolului XX, dupa Ulise, de James Joyce” (The Washington Post)

Ca si Marele Gatsby, Cei frumosi si blestemati este o poveste despre America anilor ’20, o epoca tumultuoasa in care arta, dragostea si banii sunt aproape invariabil insotite de ambitii nebunesti, talente irosite si esecuri ireparabile, cand consumul nemasurat de alcool si stralucirea vietii de noapte devin adevaratul crez al unei generatii. Anthony Patch, figura centrala a romanului, este un tanar sofisticat, cu studii la Harvard, pe care aburii alcoolului il vor transforma intr-o „epava josnica si dezgustatoare”. Episodul nefericitei casatorii cu Gloria – despre care s-a spus ca ar fi inspirat din povestea reala de dragoste a lui Fitzgerald si a Zeldei Sayre – se incheie cu prabusirea celor doi in abisul degradarii fizice si morale, un moment ce aminteste cu amaraciune de stralucirea risipita si tineretea distrusa.

„Cei frumosi si blestemati este, printre altele, un studiu al vietii conjugale - o schita in nuante intunecate de sepia. Egoisti, dar fermecatori, Anthony si Gloria ar putea sa se indrepte spre cariere de succes in literatura si cinematografie. Cuplul lor radiaza o stralucire aparte, insa, pentru ca nici unul din ei nu este inzestrat cu scanteia care ar face din aceasta stralucire o flacara creatoare, nimbul care ii inconjoara paleste, se intuneca si dispare. Poate ca acesta este rezultatul concluziei amare a lui Fitzgerald ca aura unor asemenea oameni este un dar otravit daca nu conduce la o capodopera, asa cum este romanul de fata.” (The New York Times)

Blandetea noptii
Plasat in peisajul spectaculos al Rivierei franceze in anii 1920, Blandetea noptii este povestea romantica si tragica a actritei Rosemary Hoyt si a cuplului din inalta societate Dick si Nicole Diver.

Dick, un tanar psihiatru stralucit, este in aceeasi masura sotul si medicul lui Nicole, a carei avere il abate din drumul sau si a carei putere creste in detrimentul vitalitatii lui, facandu-l sa se indrepte catre un final tragic. Un studiu profund al conceptului romantic de personaj, Blandetea noptii este o poveste lirica, expresiva si tulburator de evocatoare.

Dragostea ultimului magnat (Top 10+)
Actuala editie a romanului Dragostea ultimului magnat, realizata de Matthew J. Bruccoli, este rezultatul unor cercetari indelungate si aprofundate, menite sa restaureze structura, stilul si imagistica lui Fitzgerald. Ramasa neterminata, cartea a fost publicata intr-o prima varianta in 1941, cu titlul Ultimul magnat. Inspirat din biografia lui Irving Grant Thalberg, „copilul-minune” al cinematografiei hollywoodiene de la inceputul secolului XX, romanul urmareste ascensiunea lui Monroe Stahr, un producator american care incearca sa-si croiasca drum intr-o lume dificila si plina de intrigi, in care se imbina stralucirea inselatoare a platourilor de filmare cu tensiunile latente din culisele acestora, aventurile amoroase toride cu relatiile de putere.

Strania poveste a lui Benjamin Button si alte intamplari din epoca jazzului (Top 10+)
Nu existau amintiri suparatoare in somnul lui de copil; nimic din glorioasele zile petrecute la colegiu nu razbatea pina la el, nimic din anii sclipitori in care tulbura inimile atitor fete. Nu existau decit peretii albi si siguri ai patutului si Nana si un barbat care venea sa-l vada uneori, si o minge mare si portocalie pe care i-o arata Nana chiar inaintea orei de culcare, cind se insera, numind-o «soare». Cind soarele apunea, pleoapele lui erau grele – nu existau vise, nici un vis nu-l mai bintuia… toate palisera din mintea lui, de parca nici nu fusesera vreodata. Nu-si mai amintea.(F. Scott Fitzgerald)

Prabusirea
„Nu poti pretinde ca l-ai citit pe Fitzgerald daca nu ai citit Prabusirea.” (The New Leader)