Tusica Poldi si misterul leilor sicilieni

Cu ocazia celei de-a saizecea aniversari, tusica mea Poldi s-a mutat in Sicilia, avand de gand sa bea pana moare, frumos, cu vedere la mare. Cel putin de asta ne-am temut cu totii, doar ca mereu intervenea cate ceva. E complicata treaba-n Sicilia - acolo nu poti sa mori pur si simplu; mereu intervine cate ceva. Cand moartea lui Valentino Candela tulbura linistea din Torre Archirafi, tusica Poldi incepe o ancheta proprie, intersectandu-se deseori cu charismaticul inspector de politie Vito Montana, cu care incheie o intelegere... romantica. Sub soarele stralucitor al Siciliei, viata se desfasoara imperturbabil, chiar daca oamenii implicati in poveste par sa ascunda cu totii cate un secret teribil. La adapostul noptilor catifelate, afacerile misterioase se incheie in tacere, implicand personaje aristocratice, conace de la tara bogat ornamentate cu fresce si statui istorice, sume colosale si vieti intrerupte. Pistele false se succed angoasant, insa Poldi se indreapta cu obstinatie spre rezolvarea enigmei.

Fragment din cartea "Tusica Poldi si misterul leilor sicilieni" de Mario Giordano

"Incantata, Valffie a lasat jos carafa de espresso si i-a aratat lui Poldi o camera de oaspeti ce fusese odinioara capela famillei. Desi ipsosul de pe tavanul cu bolta se cojea, frescele luminoase care reprezentau Gradina Edenului si izgonirea lui Adam si a Evei inca se vedeau printre petele de mucegai.
- Anul trecut am invitat un mediu sa stea aici. Un neamt care zicea ca n-a mai simtit niciodata altundeva atata energie pozitiva.
Prin casa atarnau portrete vechi si sumbre ale fostilor locuitori de la Femminamorta. Tineri melancolici, batrani cu priviri dispretuitoare si femei frumoase cu fetele pudrate, incorsetate si imbracate cu rochii de matase.
- Voila, stramosii mei din partea tatalui, familia Raisi di Belfiore, i-a explicat Valerie. Bourboni, lasi, proxeneti si vizionari, eroi si poeti, sfinti si fantome - cu totii au fost acolo pana in 1861, cand Garibaldi le-a luat proprietatile si i-a impuscat pe multi dintre ei la intamplare.
Poldi a incuviintat. La urma urmei, vazuse Ghepardul cu Claudia Cardinale si Alain Delon de vreo douazeci de ori.
- Totul trebuie sa se schimbe, pentru ca toate lucrurile sa ramana la fel, a spus ea, citand din film.
Cu toate acestea, pentru membrii familiei Belfiore care supravietuisera, schimbarea insemnase saracirea progresiva din generatie in generatie. Ca sa impiedice prabusirea casei lor, fusesera nevoiti sa-si vanda terenurile bucata cu bucata si - mon Dieu - sa se apuce de meserii din clasa de mijloc.
- Fac pariu ca spiritele unora dintre ei inca bantuie pe aici, a spus Poldi, contempland portretul unui stramos care parea extrem de tulburat.
- Mon Dieu, si inca intr-un mare fel!"