In "Cvartet", Daniela Ulieriu si Doina Popescu strunesc perfect voci auctoriale si registre narative individualizate si recognoscibile, lasand insa personajele sa umble libere. Ritmul alert al textului, senzatia ca e scris visceral si, in acelasi timp, limpezimea frazei si naturaletea cu care autoarele schimba registrele anunta o proza solida si foarte credibila. Ochiul antrenat de imagine al celor doua autoare, care s-au cunoscut in televiziune, transforma proza intr-o docu-fictiune, materializand imagini vaporoase, difuze si imprumutandu-le trup prin cuvinte.