WARREN al XIII- lea mergea ca pe ace pe acoperisul Hotelului Warren, iar tiglele vechi de ardezie trosneau ca niste oase. Un vant rece de toamna il lovi din spate, cat pe ce sa-l dezechilibreze, dar isi continua drumul. O cadere din varful unei cladiri cu opt etaje era ultimul lui motiv de ingrijorare.
Avea de reparat un horn. Corbii caraiau amenintator din gaura pe care iesea fumul, dar Warren il examina oricum. Ca de obicei, cosul era infundat cu ziare, bucati de materiale, nuiele, crengi si alte resturi. Sase pasari negre se uitau la el, inghesuindu-se una in alta intr-un cuib improvizat. „Hai, plecati!“ striga Warren.