Pachet Special Autor Ken Follett - 13 TITLURI

Ken Follett
455,97 RON 341,98 RON
  1. Scandalul Modigliani 
  2. Alb infinit 
  3. Pe aripi de vultur
  4. Zbor periculos 
  5. Al treilea geaman 
  6. Notre-Dame
  7. Printre lei
  8. Prin urechile acului 
  9. Codul Rebecca
  10. Copiii Edenului
  11. Triunghiul 
  12. O avere periculoasa
  13. Noaptea peste ocean
In stoc

Durata de livrare: 1-3 zile lucratoare

Limita stoc
- +
Adauga in cos
Cod Produs: pachet_ken_follet_13titluri Ai nevoie de ajutor? 0371.14.94.92 / WhatsApp 0725.754.388
Adauga la Favorite Cere informatii
  • Descriere
  • Caracteristici
  • Review-uri (0)
Noaptea peste ocean
 La Southampton, cel mai luxos avion din lume, legendarul Pam American Clipper se pregateste de plecare catre Statele Unite. La bord se afla atat crema societatii cat si cei mai abjecti membrii ai sai, cu totii fugind din calea razboiului fara sa stie ca sunt in pericol si ca se indreapta catre o furtuna de violenta, intriga si tradare.

O avere periculoasa
In 1866, tragedia loveste exclusivista scoala Windfield. Un tanar elev se ineaca intr-un accident straniu, in care sunt implicati mai multi tineri. Intamplarea si urmarile ei reprezinta factorul declansator al unei serii de tradari si crime care se intind pe trei decenii si afecteaza numeroase destine. Purtandu-l pe cititor din cluburile exclusiviste si bordelurile care dau viata celor mai intunecate fantezii din inalta societate londoneza, pana in salile de bal stralucitoare si opulente si in birourile lambrisate cu mahon ale marilor afaceristi ai lumii, Ken Follett creeaza printr-o gama uluitoare de contraste un roman al unei familii dezbinate de pofte carnale si unite de o mostenire comuna, intr-o lume in care lacomia, hranita de adevarul socant al mortii unui baiat, trebuie oprita, altminteri visurile nu doar ale unui om, ci ale unei natiuni vor fi sortite pieirii...

O intriga fara cusur, care te tine in suspans. - The New York Times

Veti intoarce cu nerabdare fiecare pagina. - Los Angeles Times

O avere periculoasa este un thriller istoric, care a reusit sa ma captiveze de la prima pagina. - Chicago Tribune 

 

Pe aripi de vultur

Romanul relateaza povestea adevarata a unui colonel de la Beretele Verzi, care, dupa ce se pensioneaza, este chemat sa conduca un raid secret, organizat de magnatul H. Ross Perot. El este pus in fruntea unui comando care are misiunea de a scoate dintr-o inchisoare iraniana doi angajati americani ai lui Perot, directori executivi specializati in computere din cadrul unei corporatii texane, luati ostatici in timpul Revolutiei iraniene, mai exact in timpul crizei ostaticilor din anul 1979.

Fragment din volumul "Pe aripi de vultur" de Ken Follett:
 
"- Ross, avem o problema.
Era o formulare cu inteles in EDS: Avem o problema insemna vesti rele.
Gayden continua:
- E vorba de Paul si Bill.
Perot a stiut imediat la ce se referea. Felul in care cei doi oameni de baza ai lui din Iran fusesera impiedicati sa paraseasca tara era de-a dreptul sinistru, si nu i-a iesi niciodata din minte, nici in timp ce mama lui era pe moarte.
- Dar trebuie sa li se permita sa plece din tara azi.
Furia incepu ca un mic nod greu in adancul stomacului.
- Bill, am fost asigurat ca vor fi lasati sa plece din Iran de indata ce interviul se termina. Vreau sa stiu cum s-a intamplat acest lucru.
- I-au aruncat, pur si simplu, in inchisoare.
- Care au fost acuzatiile?
- Nu le-au specificat.
- In baza carei legi i-au inchis?
- Nu au spus.
- Ce vom face sa-i scoatem afara?
- Ross, au stabilit cautiunea la nouazeci de milioane de tomani. Asta inseamna douasprezece milioane, sapte sute cincizeci de dolari.
- Douasprezece milioane?
- Da.
- Cum naiba s-a intamplat asta?
- Ross, am vorbit la telefon cu Lloyd Briggs timp de jumatate ora, incercand sa inteleg, si adevarul este ca nici Loyd nu intelege.
Perot facu o pauza. Directorii de la EDS ar fi trebuit sa-i dea lui raspunsuri, nu sa-i puna intrebari. Gayden nu ar fi fost capabil sa-l sune fara sa se informeze el insusi cat se poate de amanuntit. Perot nu va obtine mai multe informatii decat el in acel moment. Gayden, pur si simplu, nu stia.
- Cheama-l pe Tom Luce la birou, zise Perot. Suna la Departamentul de Stat din Washington. Aceasta are prioritate dincolo de orice altceva. Nu mai vreau sa stea in inchisoarea aceea niciun afurisit de minut in plus!
Margot isi ciuli urechile cand il auzi spunand afurisit: era cat se poate de neobisnuit din partea lui sa injure, mai ales de fata cu copiii. Intra in bucatarie cu fata incremenita. Ochii lui erau albastri precum Oceanul Arctic si deopotriva de reci. Ea cunostea acea privire. Nu era doar furie: el nu era genul de barbat care sa-si risipeasca energia intr-o afisare de nervozitate. Era o privire de hotarare inflexibila. Insemna ca hotarase sa faca ceva si ca va face tot ce-i sta in putere pentru a rezolva acel lucru. Ea vazuse acea hotarare, acea forta a lui cand l-a cunoscut, la Academia de Marina din Annapolis... chiar sa fi trecut douazeci si cinci de ani de atunci? Era calitatea care il distingea de ceilalti, il facea diferit fata de multitudinea de barbati. Oh, el avea alte calitati - era istet, nostim, putea fermeca pasarile din copaci -, dar ceea ce il facea exceptional era puterea vointei lui."
 


Al treilea geaman

Cercetatoarea Jeannie Ferrami, de la Universitatea Jones Falls, a facut o descoperire derutanta: Steve si Dennis par sa fie gemeni, dar nascuti in zile diferite, din doua mame. Unul este student la Drept, iar celalalt, un condamnat pentru crima. Cand Jeannie se indragosteste de Steve, cariera si viitorul ei sunt in pericol. Dupa ce Steve este condamnat, pe nedrept, pentru viol, Jeannie incepe sa se intrebe cine sunt cu adevarat cei doi gemeni si porneste o investigatie care scoate la lumina secrete ascunse...
 

O conspiratie implicand experimente genetice si cativa dintre cei mai puternici oameni din America, barbati care n-au de gand sa-si dezvaluie secretele. - The New York Times 
 
Follett stie, intr-adevar, cum sa scrie o poveste. - The Atlanta Journal Constitution
 
Ken Follett este unul dintre cei mai subtili scriitori de suspans din lume, iar Al treilea geaman nu face decat sa confirme acest talent. - Chicago Tribune 


Triunghiul
Egiptul este pe cale să construiască o bombă nucleară. Cel mai bun agent
de contrainformaţii al Mossad-ului are o misiune imposibilă: să-i
înfrângă pe arabi în cursa înarmării nucleare, găsind şi furând două
sute de tone de uraniu îmbogăţit. Iar balanţa puterii se va schimba în
Orientul Mijlociu. Lucrurile se complică atunci când se implică KGB-ul,
Egiptul şi teroriştii grupării militare Fedayeen. Toţi aceştia îşi joacă
ultima carte într-un joc devastator în care preţul eşecului este
holocaustul nuclear…
 

Copiii Edenului
Cand controversatul prezentator John Truth transmite la radio declaratia
unui terorist care ameninta cu provocarea unui cutremur de pamant,
nimeni nu il ia in serios. Tanara agenta FBI Judy Maddox primeste
sarcina de a urmari un grup care se numeste Copiii
Edenului. Implicata intr-o investigatie de care poate depinde viata a
milioane de oameni, Judy trebuie sa afle care este urmatoarea tinta a
teroristului, cu ajutorul lui Michael, un haotic si atragator
seismolog. Cei doi sunt in pericol in timp ce Judy si Michael
se lupta pentru a salva San Francisco de la distrugere.

Prin urechile acului
Navele erau imitatii din cauciuc si cherestea, cazarmile- decoruri pentru film. Scopul diversiunii:inamicul trebuia sa se pregateasca impotiva unei invazii prin Pas-de-Calais. Debarcarea din Normandia, pe 6 iunie 1944, urma sa fie o supriza. Ar fi fost un adevarat miracol ca nici unul dintre spionii lui Hitler sa nu afle nimic despre acest plan. Au existat oare astfel de spioni? De fapt, existasera foarte putini, si oamenii din coloana a cincea a spionajului englez, MI 5, ii prinsesera aproape pe toti.Dar era de ajuns unul singur... Un Ac...


Fragment din cartea "Prin urechile acului" de Ken Follett:

"Profesorul Godliman avea mai multe cunostinte despre Evul Mediu decat oricare alt om in viata. Cartea sa, Ciuma neagra , bulversase toate prejudecatile despre medievalism; fusese un bestseller, publicat in prestigioasa colectie Penguin Book. Dupa asta, isi indreptase atentia spre o perioada timpurie, incarcata de mistere greu de deslusit.

Intr-o splendida zi de iunie, la 12.30, una dintre secretare l-a gasit pe Godliman aplecat asupra unui manuscris cu: anluminuri - traducea din greu textul scris in latina medievala, isotindu-l de notele sale redactate cu un scris aproape ilizibil. Secretara, care isi pusese in gand sa ia masa de pranz in parcul din Gordon Square, nu agrea deloc sala manuscriselor, unde i se parea ca miroase a mort. Aveai nevoie de atatea chei ca sa ajungi acolo, de parca ar fi fost un cavou.
Palid din cauza luminii de deasupra, stand inaintea pupitrului intr-un picior, ca o pasare, Godliman arata ca fantoma preotului care scrisese cartea, veghindu-si pretioasa sa cronica. Fata isi drese glasul, asteptand sa fie bagata in sama. In fata ei se afla un barbat scund, trecut de cincizeci de ani, cu spatele garbovit si vedere slaba, imbracat intr-un costum de tweed. Stia ca, odata scos din evul sau mediu, omul era foarte rezonabil. Tusi din nou si spuse:
- Domnule profesor!
El isi ridica privirea si cand o vazu ii zambi; dintr-odata nu it tai arata ca o fantoma, ci avea mai mult aerul unui tatic trasnit.
- Buna! saluta el cu un ton mirat, de parca tocmai isi intalnise vecinul de palier in mijlocul Saharei.
- Mi-ati spus sa va amintesc ca trebuie sa luati pranzul la Savoy, cu colonelul Terry.
- Ah, da! isi scoase ceasul din buzunarul de la vesta si se holba la cadran. Trebuie sa plec de indata - am de gand sa merg pe jos."

Alb infinit
Un tehnician de laborator cu ochii insangerati. Douasprezece eprubete cu un virus mortal disparute. Toni Gallo, directoarea de securitate a unei firme de cercetari medicale din Scotia, stie ca are probleme, dar nici nu banuieste cosmarul care o asteapta. In Ajunul Craciunului, in timp ce o furtuna de zapada matura nordul Scotiei, mai multe persoane, printre care si Toni, se intalnesc intr-o casa izolata. Cu totii au cate ceva de castigat sau de pierdut de pe urma medicamentului descoperit pentru a combate virusul. Pe masura ce furtuna se inteteste, reactiile emotionale - gelozii, neincredere, atractie sexuala, rivalitati - se intensifica, secrete disperate ies la suprafata, apar tradatori ascunsi si eroi neasteptati. Dincolo de fictiune, povestea este plauzibils si infricosator de posibila in epoca actuala a terorismului sub multiplele lui forme.
 
Fragment din volumul "Alb infinit" de Ken Follett:
 
"Toni derula imaginile inapoi si dadu stop-cadru.
Camera de luat vederi era plasata deasupra usii, iar cine urmarea imaginile putea privi peste umarul barbatului, in frigider. Avea mainile pline cu cutii mici, de culoare alba. Degetele lui Toni apasara cateva taste si imaginea in alb-negru fu marita. Putea sa vada semnul international pentru pericol biologic inscriptionat pe cutii. Fura mostre de virus. Mari si mai mult imaginea si porni programul de imbunatatire a calitatii imaginii. Incet, literele de pe cutii devenira clare: „Madoba-2".
Era exact lucrul de care se temuse, dar confirmarea o lovi ca o rafala rece de vant al mortii. Se uita fix la ecran, inghetata de spaima, cu inima batandu-i cu putere in piept. Madoba-2 era cel mai letal virus cu putinta, un agent infectios atat de puternic, incat trebuia pazit de mai multe bariere de securitate si care nu putea fi atins decat de persoane atent instruite, imbracate in haine izolatoare. Iar acum se afla in mainile unei bande de hoti care il tinea intr-o blestemata de valiza.
Masina se putea rasturna; puteau sa intre in panica si sa arunce valiza; virusul ar fi ajuns in posesia unor oameni care nu stiau ce este — riscurile erau enorme. Si, chiar daca nu il eliberau in atmosfera accidental, „clientul” lor avea s-o faca intentionat. Cineva planuia sa foloseasca virusul pentru a ucide mii de oameni, poate chiar pentru a starni o epidemie care sa elimine populatii intregi.
Si obtinusera arma crimei de la ea.
Disperata, dadu din nou drumul la imagini si privi ingrozita cum unul dintre intrusi golea continutul fiolelor intr-o sticla de parfum pe care scria: „Diablerie". Evident, acela era recipientul de livrare. Sticluta de parfum, cu infatisarea ei atat de obisnuita, era acum o arma de distrugere in masa. Il urmari cum punea sticla cu grija in doua pungi sigilate si cum o introducea in servieta, asezata pe un strat de fulgi de polistiren.
Vazuse suficient. Stia ce era de facut. Politia trebuia sa se pregateasca pentru o operatiune la scara larga — si asta repede. Daca se miscau rapid, inca puteau sa prinda hotii, inainte ca virusul sa fie predat cumparatorului.
Lasa monitoarele in modul lor de operare normal si iesi din camera de control.
Agentii de securitate erau in Sala Mare, stateau pe canapele care, in mod obisnuit, erau rezervate vizitatorilor si beau ceai, gandindu-se ca situatia de criza luase sfarsit. Toni se opri cateva secunde pentru a pune lucrurile la punct.
— Avem lucruri importante de facut, spuse ea. Stu, du-te in camera de control si reia-ti indatoririle, te rog! Steve, treci la birou! Don, stai acolo unde esti acum!
Don avea un pansament improvizat deasupra taieturii de pe frunte.
Susan Mackintosh, care fusese batuta cu bastonul, statea intinsa pe una dintre canapelele pentru oaspeti. Sangele de pe fata fusese curatat, dar avea multe vanatai. Toni ingenunche langa ea si o saruta pe frunte.
— Biata de tine, spuse ea. Cum te simti?
— Destul de ametita.
— Imi pare rau ca s-a intamplat asta.
Susan ii arunca un zambet slab.
— Sarutul a facut sa merite totul.
Toni o batu usurel pe umar.
— Deja ai inceput sa-ti revii.
Mama ei statea langa Don.
— Baiatul acela dragut, Steve, mi-a facut o ceasca de ceai, spuse ea."


Scandalul Modigliani
O fabuloasa „capodopera pierduta“ devine premiul final pentru un istoric de arta a carui ambitie ii consuma pe toti cei din jurul sau, pentru un tanar pictor razvratit, care planuieste sa se razbune, si pentru proprietarul disperat al unei galerii de arta, a carui viata pare a fi intr-un dublu impas. In spatele elegantei si stralucirii lumii artei, totul functioneza – furtul, falsul, tradarea si poate chiar si crima...

Despre Scandalul Modigliani, Ken Follett spune: „Am incercat sa scriu o altfel de poveste, una care prezinta raportul subtil de subordonare a libertatii individului fata de mecanismele superioare. In aceasta initiativa lipsita de modestie, am esuat. Poate din cauza ca un astfel de roman nu poate fi scris: chiar daca Viata nu este despre alegeri individuale, poate ca Literatura este. Ceea ce a rezultat este o poveste amuzanta despre o infractiune, in care un grup de personaje, majoritatea tineri, se implica in tot felul de pozne cu final neasteptat. Criticii au laudat-o, numind-o dinamica, exuberanta, lejera, vesela, amuzanta, lejera (din nou) si spumoasa. Am fost dezamagit ca nu au observat intentiile mele cat se poate de serioase“.

Zbor periculos
Este iunie 1941 si razboiul nu merge deloc bine pentru Anglia, care arunca in lupta val dupa val de bombardiere peste Canalul Manecii, doar ca sa fie doborate de Luftwaffe. Cerurile - si razboiul, de altfel - par sa ii apartina lui Hitler. Insa pe o mica insula daneza din Marea Nordului, Harald Olufsen, un tanar de 18 ani cu talent ingineresc, descopera o instalatie secreta germana, asa cum nu a mai vazut niciodata. Harald stie ca trebuie sa impartaseasca descoperirea cuiva - tot ce trebuie sa faca este sa isi dea seama cui. Cum Anglia pregateste cel mai mare atac aerian planuit vreodata, descoperirea lui Harald ar putea intoarce soarta razboiului. Dar Harald are la dispozitie doar un vechi biplan - Viespea -, abandonat intr-o biserica in ruine, un avion atat de uzat incat pare putin probabil sa se poata ridica de la sol. Urmarit de dusman, vanat de colaborationisti, fara sa aiba practic nici o pregatire, cu o rezerva limitata de combustibil si fara sa fie sigur ca poate supravietui zborului de aproape o mie de kilometri, Harald poarta cu sine cea mai mare si poate singura speranta de a evita un dezastru.

Notre-Dame
Notre-Dame. Scurt istoric al semnificatiei catedralelor

Impresionat de dramaticul incendiu care a afectat catedrala Notre-Dame din Paris pe 15 aprilie 2019, apreciatul romancier Ken Follett schiteaza un scurt istoric al celor mai importante momente din existenta aproape milenara a catedralei – de la dificultatile aparent insurmontabile implicate de construirea unui edificiu atat de grandios intr-o epoca marcata de obscurantism si saracie pana la modul in care romanul lui Victor Hugo a catalizat lucrarile de renovare in secolul al XIX-lea si la intrarea triumfala a lui Charles de Gaulle in catedrala devenita simbol al Parisului a doua zi dupa eliberarea Frantei, in 1944.

Impunatoarea catedrala Notre-Dame din Paris, una dintre marile realizari ale civilizatiei europene, era in flacari. (...) Ceva nepretuit murea in fata ochilor nostri. Sentimentul era naucitor, de parca pamantul insusi se cutremura. - Ken Follett

 
Fragment din cartea "Notre-Dame" de Ken Follett:

"Era prima slujba a zilei si avea sa fie urmata, mai tarziu, de o alta mult mai grandioasa. In dimineata aceea, radioul anuntase ca generalul Charles de Gaulle va conduce un mars in cinstea victoriei pe Champs-Elysees, la ora 14.00, si va participa la o slujba de multumire, un Te Deum, la ora 16.30 in catedrala Notre-Dame. 
De Gaulle fusese seful guvernului francez in exil si era hotarat sa devina noul conducator al tarii eliberate, dar dreptul sau la aceasta functie era controversat. I se opuneau din acest punct de vedere liderii miscarii de Rezistenta, care ramasesera sa lupte impotriva germanilor in Franta., in timp ce el locuise la hotelul Connaught din Londra. Acum, de Gaulle era hotarat sa se prezinte ca presedinte de facto. Cand se incoronase ca imparat al Frantei, pe 2 decembrie 1804, Napoleon organizase ceremonia la Notre-Dame. Iar de Gaulle stia ca, daca dorea sa se prezinte ca noul conducator al Frantei, trebuia sa faca si el acest lucru tot la Notre-Dame. 
Anuntul sau unilateral referitor la o parada in cinstea victoriei ii infuriase pe aliati. Parisul inca nu era un loc sigur. In oras se aflau in continuare soldati germani. Generalul american Leonard Gerow ordonase Diviziei a 2-a blindate franceze sa pazeasca acoperisuri, fluturand steaguri si pancarte, pe tot traseul pana la obelisc. 
Cateva sute de oameni si-au facut loc prin multimea de pe bulevard, barbatii invesmantati in costume din secolul al saptesprezecelea, femeile imbracate in rosu, alb si albastru, cu bustul gol, asemenea zeitei din pictura lui Delacroix. Dupa ce si-au facut remarcata prezenta, au disparut din nou. 
Inainte sa ordone ca parada sa inceapa, de Gaulle a mai transmis o instructiune esentiala: le-a cerut celor din anturajul sau sa aiba grija sa ramana la cel putin un pas in spatele lui, pe toata durata marsului."


Codul Rebecca
In Cairo, in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, un agent german de contrainformatii incearca sa se infiltreze in comandamentul britanic, pentru a pregati planul de cucerire a Egiptului de catre maresalul Erwin Rommel. Cartea Codul „Rebecca"  a fost ecranizata in 1985, sub acelasi nume.

Fragment din romanul "Codul Rebecca" de Ken Follett:

"William Vandam incepea sa creada cu disperare ca n-avea sa-l prinda niciodata pe Alex Wolff. Trecusera aproape trei saptamani de la crima din Assiut, iar Vandam nu se apropiase catusi de putin de vanat. Pe masura ce timpul trecea, urma se racea tot mai mult. Aproape ca-si dorea sa mai fie furata o servieta, in asa fel incat sa Inteleaga macar ce urmarea Wolff.
Stia ca devenea obsedat de acel om. Se trezea pe la trei dimineata, cand trecea efectul bauturii, si-si facea griji pana in zori. Ceea ce-l nelinistea era stilul lui Wolff: modul in care se furisase in Egipt, rapiditatea cu care fusese ucis caporalul Cox, usurinta cu care Wolff disparuse in oras. Vandam recapitulase de mai multe ori acele lucruri, intrebandu-se mereu de ce acel caz i se parea atat de fascinant.
Nu facuse vreun progres, insa stransese niste informatii, care-i sporisera obsesia - si nu asa cum hrana ii este necesara omului, satisfacandu-l, ci asa cum combustibilul alimenteaza focul, facandu-l sa se aprinda mai tare. Villa les Oliviers era proprietatea unui anume Ahmed Rahmha. Familia Rahmha era o bogata familie egipteana. Ahmed mostenise casa de la tatal lui, Gamal Rahmha, un avocat. Unul dintre locotenentii lui Vandam descoperise in arhive inregistrarea casatoriei dintre Gamal Rahmha si o oarecare Eva Wolff, vaduva lui Hans Wolff, amandoi de nationalitate germana, si apoi actele de adoptie prin care copilul lui Hans si al Evei, Alex, devenise fiul legitim al lui Gamal Rahmha...
Ceea ce insemna ca Ahmed Rahmha era german, iar asta explica de ce obtinuse acte egiptene legale pe numele Alex Wolff.
De asemenea, in registru mai era un testament care-i acorda lui Ahmed, sau Alex, o parte din averea lui Gamal, plus casa. Intrevederile cu toti supravietuitorii din familia Rahmha nu dusesera nicaieri. Ahmed disparuse cu doi ani in urma si nimeni nu mai auzise nimic de el de atunci. Cel care discutase cu ei ramasese cu impresia ca nimeni nu ducea lipsa fiului ndoptiv al familiei. Vandam era convins ca, atunci cand disparuse, Ahmed plecase in Germania. Mai exista o ramura a famiIiei Rahmha, dar erau nomazi, si nimeni nu stia unde puteau fi gasiti. Fara indoiala, se gandea Vandam, ei il ajutasera cumva pe Wolff cand acesta intrase din nou in Egipt. Vandam intelegea in acel moment acest lucru. Wolff n-ar fi putut intra in tara prin Alexandria. In port masurile de securitate erau severe: intrarea lui ar fi fost observata, ar fi fost cercetat, iar mai devreme sau mai tarziu investigatiile ar fi scos la iveala antecedentele lui germane, si, ca urmare, ar fi fost retinut."

Printre lei
In muntii Afganistanului se intinde Valea celor cinci lei, locul unei legende stravechi. La ea ajung un francez, Jean-Pierre, si un american, Ellis, cu un mesaj pentru liderul legendar al unei gherile, Masud, pe care rusii il vor viu sau mort. Sunt doi barbati aflati in tabere opuse ale Razboiului Rece, cu o femeie dorita de amandoi. Ei formeaza un triunghi al pasiunii si al deceptiei, trecand de la bombele teroristilor din Paris la violenta si intriga in Afganistan. Jos, in valea legendara, femeia comite o greseala teribila printr-o tradare care conduce, in cele din urma, la o vanatoare nemiloasa prin muntii foarte abrupti si de netrecut si la o confruntare ale carei ecouri sunt cele mai negre cosmaruri pe care le poate trai cineva.

Follett, e ca un vin bun, vechi, dar de calitate superioara... Printre lei e thrillerul lui cel mai ambitios, o reusita admirabila. - USA Today

Un triunghi romantic ucigator, o misiune clandestina cu mize globale, o locatie exotica, o intriga captivanta si ingenioasa ca in Prin urechile acului... dusa la perfectiune printr-un ritm accelerat care-ti taie respiratia. - Los Angeles Time



Fragment din volumul "Printre lei" de Ken Follett:

"Jane contempla privelistea punandu-si hainele pe ea si parasindu-si refugiul ca sa urce mai departe pe munte, pana la pesteri. Acolo erau satenii, barbatii dormind dupa o noapte de munca pe campurile lor, femeile gatind si incercand sa impiedice copiii sa se rataceasca, vacile erau bagate in tarc, caprele legate si cainii se luptau pe resturi de mancare. Era, probabil, in siguranta acolo, fiindca rusii bombardau sate, nu si dealuri razlete. Dar exista intotdeauna posibilitatea unei bombe ratacite, iar o pestera i-ar fi protejat bine, cu exceptia unei lovituri directe.
Inainte sa ia o hotarare, auzi suieratul avioanelor cu reactie. Miji ochii in soare sa se uite la ele. Zgomotul acestora umplu Valea, biruind curgerea grabita a raului cand trecura peste ea, indreptandu-se spre nord-est, sus, dar in coborare, unu, doi, trei, patru criminali argintii, varful ingeniozitatii omenirii utilizat la mutilarea de fermieri analfabeti si la demolarea de case de lut si apoi revenirea la baza cu 1126 km/h.
Intr-un minut, plecara. Banda fusese crutata in acea azi. Incet, Jane se relaxa. Avioanele cu reactie o ingrozeau.
Banda scapase de bombardamente toata vara trecuta, si intreaga Vale primise un ragaz pe timpul iernii. Insa incepuse din nou serios in acea primavara, iar Banda fusese lovit de mai multe ori, o data in mijlocul satului. De atunci, Jane urase avioanele de vanatoare.
Curajul satenilor era uimitor. Fiecare familie isi facuse o a doua casa in pesteri, si urcau dealul in fiecare dimineata sa-si petreaca ziua acolo, intorcandu-se la apus, fiindca nu se bombarda pe timp de noapte. Avand invedere ca era nesigur de lucrat pe camp in timpul zilei, omenii o faceau noaptea — sau, mai degraba, cei mai in varsta, deoarece tinerii erau plecati de cele mai multe ori, tragand in rusi jos, in capatul sudic al Vaii, sau mai departe, pe camp. In vara aceea, bombardamentul era mai intens ca oricand in toate zonele rebele, dupa cum auzise Jean-Pierre de la luptatorii de gherila. Daca afganii din alte parti ale tarii erau intocmai celor de-aici, din Vale, erau capabili sa se adapteze si sa supravietuiasca: isi salvau cateva bunuri pretioase din ruinele unei case bombardate, isi replantau neobosit o gradina de legume distrusa, isi ingrijeau ranitii si ingropau mortii, si trimiteau adolescenti din ce in ce mai tineri sa se alature liderilor gherilei. Jane simtea ca rusii n-ar fi putut sa-i invinga niciodata pe oamenii astia, cu exceptia cazului in care transformau toata tara intr-un desert radioactiv.
Cat despre posibilitatea ca rebelii sa -i poata invinge vreodata pe rusi — asta era o alta intrebare. Erau curajosi si de nestapanit si controlau mediul rural, dar triburile rivale se urau intre ele aproape la fel de mult cat ii urau pe invadatori, si pustile lor erau inutile impotriva bombelor avioanelor si elicopterelor blindate.
Isi scoase din minte gandurile despre razboi. Era caldura zilei, momentul siestei, cand ii placea sa fie singura si sa se relaxeze. Isi vari mana intr-un sac din piele de capra si incepu sa-si unga pielea intinsa de pe burta enorma cu unt topit, intrebandu-se cum fusese posibil sa fie atat de proasta sa ramana gravida in Afganistan. Venise acolo cu rezerve pe doi ani de pilule contraceptive, diafragma si o intreaga cutie cu jeleu spermicid. Si totusi, doar cateva saptamani mai tarziu, uitase sa reinceapa sa ia pastile dupa ciclu si sa puna diafragma — de mai multe ori."

Editura: RAO

Scrie un review


close

Comparare

Trebuie sa mai adaugi cel putin un produs pentru a compara produse.

close

A fost adaugat la favorite!

A fost sters din favorite!