Cuvioasa Parascheva, ocrotitoarea Moldovei si calauzitoarea credintei ortodoxe in intreaga Romanie a smereniei

Cuvioasa Parascheva este o sfanta venerata in Biserica Ortodoxa Romana, ocrotitoarea Moldovei. S-a nascut la inceputul secolului al XI-lea, in satul Epivat, Tracia, nu departe de Constantinopolee, din parinti bogati si binecredinciosi.
Fratele sau, Eftimie, a urmat viata monahala si, dupa 30 de ani petrecuti la manastire, a fost numit Episcop de Madit. Parascheva si-a petrecut copilaria in casa parintilor sai care au invatat-o deprinderile crestine. Se spune ca, la varsta de 10 ani, auzind citindu-se in timpul unei slujbe Evanghelia dupa Marcu, copila a decis sa-si imparta hainele saracilor. Tanara fiind, a fost ceruta in casatorie de mai multi tineri instariti, insa de fiecare data a refuzat. Dorinta cuvioasei era sa se retraga in pustie si astfel a plecat de acasa fara sa le spuna parintilor sai. Istoriile arata ca tanara s-a inchinat la manastirile din Constantinopole, apoi la locurile sfinte de la Ierusalem, dupa care s-a retras in Pustiul Iordanului.
In anul 1641, moastele sale au fost aduse la Iasi de catre domnul Vasile Lupu si asezate in ctitoria sa, Biserica Sfintii Trei Ierarhi. Aducerea moastelor la Iasi a fost un gest de recunostinta din partea patriarhului Constantinopoleului de atunci, Partenie I si a membrilor Sinodului Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopolee pentru faptul ca Vasile Lupu a platit toate datoriile Patriarhiei Ecumenice. Incepand din anul 1889, moastele sale au fost mutate in Catedrala Mitropolitana din Iasi.
‒ „Sfanta Vineri”, unificatoarea credintei ortodoxe a romanilor prin pilda smereniei
‒ O viata in lumina credintei, dincolo de toate ispitirile lumii
‒ Odiseea Sfintelor Moaste si destinul lor romanesc. Devotiunea unica si marile procesiuni
‒ Minunile savarsite de Sfanta in marea sa milostivenie
‒ Simbolul caritatii: o paralela crestina cu Maica Tereza
‒ Acatistul si rugaciunea Cuvioasei Parascheva

Colectia SFINTI, DUHOVNICI SI MARTURISITORI ROMANI (16 volume)
Despre romani s-a spus, adesea cu o indreptatire piezisa, ca, bantuiti fiind de o toleranta ecumenica extrema, nu au o vocatie mistica profunda.
Dar galeria Sfintilor si Mucenicilor emblematici, a venerabililor Duhovnici si a marilor Marturisitori romani este mult mai complexa decat s-ar crede, fiind populata cu o multime de personaje exceptionale, care s-au sacrificat pentru credinta si neam, luminand un popor iubitor de Dumnezeu si traditie crestineasca.