Kukulu Kumuhana

Kukulu Kumuhana. Miracolul binecuvantarilor in traditia Ho'oponopono
Sa redescoperim miracolul binecuvantarilor!

Kūkulu Kumuhana este o parte din Ho’oponopono, o metoda eficienta, originara din traditia samanica hawaiiana, de a solutiona conflicte si de a vindeca relatii.
Kūkulu Kumuhana inseamna „urarile de bine intentionate ale unei familii sau ale unui grup.”

In aceasta carte veti afla cum folosesc oamenii aceasta binecuvantare aparte in contexte existentiale dificile, veti invata sa cunoasteti binecuvantarea naturii, cum se poate stimula energia unei binecuvantari si cum sa faceti diferenta intre binecuvantarea materiala si cea spirituala.

Cu aceasta cunoastere puternica veti deschide in viata dumneavoastra porti care pana acum v-au fost tainuite.

Fragment din "Kukulu Kumuhana" de Ulrich Dupree

"Imaginea noastra de sine — binecuvantare sau blestem?
Va vindecati relatia cu sine invatand: (1) sa va acceptati asa cum sunteti (cu puncte tari si puncte slabe); (2) sa va iertati pe voi insiva; (3) sa va binecuvantati si, in final, (4) sa va schimbati, adica sa deveniti persoana care sunteti in adancul sufletului. Pas cu pas, inlaturati sincopele dintre ceea ce sunteti si ce v-ati dori sa fiti. Descoperiti astfel si pozitia in care va aflati, si telul urmarit. Binecuvantati apoi toate acestea, pentru ca voi insiva sunteti o binecuvantare pentru lume daca sunteti ceea ce sunteti - nici mai mult, nici mai putin.
Binecuvantati-va pe voi insiva, binecuvantati-va calea si telul. Urmatoarea povestire scurta nareaza despre aceasta cale, despre tel si menire.
Intr-un magazin de antichitati era o cescuta de portelan. „O, ce draguta este!", spuneau toti. Oricine admira aceasta ceasca unica, ramasa dintr-o mare Ohana, dintr-un serviciu de douazeci si patru de piese. Ceasca povestea: „Mai intai eram in pamant, acum mii de ani; si apoi am fost mereu si mereu spalata. Nu a fost prea placut. Apoi am fost aruncata intr-o roata de olarit si mi-a fost chiar rau. Am fost presata si turtita si, in final, varata intr-un cuptor. Dogoarea era greu de suportat. Acum sunt aici si toata lumea ma admira. Toti cred ca am aratat dintotdeauna asa de frumos, insa eu vin din pamant si drumul meu a fost lung."
Dragi cititori, nu conteaza de unde venim sau ce am facut. Ceea ce conteaza este cine suntem si incotro ne indreptam. Binecuvantati-va pe voi insiva, binecuvantati propria cale si propriul tel. Astfel sunteti o binecuvantare pentru lume.
Sentimentul stimei de sine depinde de cat de mult am reusit sa traim in acord cu propria cunoastere, consthnta si valoare. Chiar si cand ii facem responsabili pe altii de cat de rea e viata noastra, tot ne simtim complici la esec. In ciuda reprosului nostru, sentimentul stimei de sine ramane in continuare redus, caci noi insine ne-am demascat.  "