Paradoxul obezitatii

Aceasta carte revolutionara este ideala si pentru cei care incearca sa nu se imbolnaveasca, si pentru bolnavii care traiesc cu o afectiune de durata. Ea se adreseaza in egala masura celor tineri si supli, dar si persoanelor mai in varsta care se lupta cu acele incapatanate kilograme in plus. Este o carte pentru acei oameni care se considera in forma, dar si pentru cei care prefera un stil de viata mai sedentar.

In prima parte - „Un paradox al timpurilor noastre” - autorii explica ce reprezinta obezitatea de fapt, ce efecte negative are asupra organismului si cum o buna forma fizica poate compensa faptul de a fi gras. Veti descoperi cu surprindere ca puteti fi in acelasi timp gras, intr-o forma buna si foarte sanatos. In partea a doua - „Rolul si puterea grasimii” - se face o prezentare detaliata a datelor pe care le avem despre grasime: de ce avem nevoie de ea, cum contribuie la procesele vietii. Ne sunt dezvaluite si motivele pentru care unele persoane care par slabe si cu un fizic de invidiat pot suferi totusi de afectiuni metabolice, cum ar fi diabetul zaharat de tip 2 - asa-numitul „paradox al supletei”. In cele din urma, in partea a treia - „Cum sa ajungem la echilibru” - sunt prezentate principiile esentiale ale dietei si ale miscarii, eficienta diverselor regimuri alimentare si programe de fitness. Descoperim situatiile in care activitatea fizica devine periculoasa sau riscanta pentru sanatate si aflam daca sunt medicamente sau suplimente alimentare pe care ar trebui sa le luam in calcul ca mijloace de control al greutatii.

Fragment din carte:

"Puterea unui paradox
Inainte de a discuta din punct de vedere stiintific toate cauzele posibile care conduc la paradoxul obezitatii, trebuie sa avem in vedere cateva intrebari fundamentale. Daca ai o talie mai mare, ai sanse mai mari sa traiesti mai mult si chiar sa supravietuiesti unui infarct, unui cancer, unei boli renale sau unei infectii grave? Oare am accelerat degradarea fizica ce tine de inaintarea in varsta, promovand tipuri de corp cu cat mai putina grasime in dauna masei musculare si a grasimii care este de fapt sanatoasa? Poate obezitatea — daca as indrazni sa sugerez asa ceva — sa fie intr-o oarecare masura un beneficiu? Cand ne luptam cu o crestere in greutate ce apare odata cu varsta, nu ne facem de fapt un mare rau? Oare nu exista o cauza genetica — care sa tina de evolutie — pentru faptul ca devenim plinuti pe masura ce imbatranim si suntem mai expusi riscurilor de a ne imbolnavi (asadar, un motiv de a nu ne chinui incercand sa slabim si sa ajungem la ceea ce consideram o greutate ideala)? Asa cum parul devine mai rar si albeste, asa cum facem riduri cu anii care trec, nu cumva acele kilograme in plus reflecta pur si simplu varsta?
Acestea sunt unele dintre intrebarile la care am meditat atunci cand am contemplat pentru prima data acest mister. Pe masura ce am studiat in profunzime problema, m-am simtit obligat sa iau in calcul simultan si alte dimensiuni, in afara de cea a cantitatii de grasime din corp. A trebuit sa ma gandesc ce rol avea forma in care se afla respectiva persoana, pentru ca iar si iar am observat ca oamenii care prezentau o evolutie mai proasta nu aveau doar o cantitate mica de grasime in corp, ci si o cantitate mica de masa musculara si o stare cardiaca mai degradata. De fapt, este onest sa spunem ca multe studii au aratat ca a avea putina masa musculara si putina grasime este probabil cea mai rea combinatie daca propui sa traiesti mult si bine. Asadar, nu doar prezenta grasimii ne ajuta sa trecem de teribilul diagnostic al unei boli cronice, ci si existenta asa-numitului „fitness cardio-respirator". Este o mare diferenta intre a fi doar gras si a fi gras, dar intr-o forma buna, iar despre aceasta diferenta vom discuta detaliat mai tarziu. "