Peste 120 de mancaruri unice inspirate de flora spontana si bucataria veche si peste 40 de plante si ciuperci salbatice descrise in detaliu.
Aparent paradoxal, volumul Monei Petre se poate citi atat ca studiu de istorie culinara, cat si ca schita pentru o Noua Bucatarie Romaneasca, urbana si moderna. Autoarea construieste prin acest volum o versiune autohtona de cucina povera, reabilitand o serie de ingrediente vegetale (salbatice sau din gradinile taranesti) pe care paradigma dogmatica si uniformizatoare a Bucatariei Nationale (festiva, opulenta, centrata pe carne) le alungase in coltul obscur al bucatariei de post.