Hagi Murad (Top 10+) 

Traducere din limba rusa si note de Ana-Maria Brezuleanu
 
Hagi Murad, ultima capodopera a lui Lev Tolstoi, pune sub semnul intrebarii brutalitatea si absurditatea razboiului, opunindu-i frumusetea spiritului uman si importanta rezistentei in fata nedreptatii. Printr-o impletire ingenioasa a fictiunii cu faptul istoric, aceasta urmareste destinul lui Hagi Murad, un capitan de o vitejie legendara care, in timpul Razboiului Caucazului, a schimbat pe neasteptate tabara in incercarea disperata de a-si salva familia. Publicata postum, nuvela Hagi Murad da glas convingerilor pacifiste ale lui Tolstoi, oferind perspective insolite asupra razboiului si tradarii, crimei si razbunarii sau intrigilor politice de culise, dar si o descriere inegalabila a Caucazului, tarim al framintarilor, aflat la confluenta a trei mari imperii, unde viata este o lupta necontenita.

Lev Nikolaevici Tolstoi (1828-1910) este autorul unei opere in care individualul si nationalul capata dimensiuni universale. Incepind cu trilogia autobiografica scrisa in perioada 1852-1857 si alcatuita din romanele Copilaria, Adolescenta si Tineretea, sondarea „fluiditatii” universului interior si a temeiurilor morale ale omului a devenit principala tema a operelor sale. In nuvela Cazacii, eroul, un tinar aristocrat, redescopera bucuria comunicarii cu natura, viata fireasca si integra a omului simplu. Capodopera Razboi si pace zugraveste viata intregii societati ruse in perioada razboaielor napoleoniene; evenimentele istorice si interesele personale, caile de autodefinire a personalitatii si spontaneitatea vietii populare sint prezentate drept componente echivalente ale existentei natural-istorice. La sfirsitul anilor 1870, scriitorul a trecut printr-o criza spirituala amplificata ulterior de ideea desavirsirii morale si a „simplificarii” (care a dat nastere doctrinei si miscarii „tolstoismului”) si a intreprins in operele sale o critica din ce in ce mai accentuata a institutiilor birocratice, a statului, a Bisericii (in 1901 a fost excomunicat din Biserica Ortodoxa Rusa), a civilizatiei si culturii, a intregului mod de viata specific „claselor cultivate”, ilustrata in romanul Invierea, nuvela Sonata Kreutzer sau dramele Puterea intunericului si Cadavrul viu. De asemenea, interesul sau s-a indreptat spre temele mortii, pacatului, caintei si renasterii morale, precum in nuvelele Moartea lui Ivan Ilici, Parintele Serghi, Hagi Murad. La Editura Polirom au aparut: Anna Karenina, Razboi si pace, Invierea, Sonata Kreutzer si alte povestiri, Povestiri din Sevastopol, Copilaria, Adolescenta – Tineretea.