Numai cu fiica mea

Numai cu fiica mea - Betty Mahmoody impreuna cu William Hoffer

Bestseller international, nominalizat la Premiul Pulitzer, cartea a fost ecranizata in 1991, cu Sally Field si Alfred Molina in rolurile principale.

In avionul care o duce la Teheran – impreuna cu sotul ei de origine iraniana, Moody, si cu fiica sa de patru ani, Mahtob – pentru o vacanta de doua saptamini, Betty are sentimentul ca a facut o greseala ireparabila. Citeva zile mai tirziu, viata ei devine un cosmar: Moody se transforma intr-un temnicer, tinindu-le prizoniere intr-o tara unde femeile sint aproape sclave, iar americanii sint dispretuiti. Betty nu-si mai doreste decit sa se intoarca amindoua acasa, in Statele Unite, sa paraseasca aceasta tara sfisiata de razboi si traditii arhaice, o lume haotica, in care femeile trebuie sa indure fel de fel de umilinte. O poveste adevarata si fascinanta despre dragoste materna, disperare si curaj pe fundalul unei situatii politice de criza.

O drama emotionanta, fascinanta, tulburatoare. - The New York Times Book Review

Traducere de Mihaela Negrila
 

Fragment din cartea "Numai cu fiica mea" de Betty Mahmoody si  William Hoffer

"Fiica mea motaia pe locul ei de la geamul avionului de pasageri al companiei British Airways, buclele ei castanii-roscate incadrandu-i chipul si cazand in neoranduiala pana mai jos de umeri. Nu fusesera tunse niciodata. 
Era 3 august 1984. 
Scumpa mea copila era epuizata dupa calatoria noastra prelungita. Plecaseram din Detroit miercuri dimineata si, in timp ce ne apropiam de sfarsitul acestei ultime etape a calatoriei, soarele rasarea deja intr-o zi de vineri. 
Sotul meu, Moody, si-a ridicat privirea din paginile cartii sprijinite pe burta lui. Si-a impins ochelarii in sus, pe fruntea cu inceput de chelie.
- Ai face bine sa te pregatesti, a zis el. 
Mi-am desfacut centura de siguranta, am insfacat poseta si m-am indreptat, pe culoarul ingust, catre toaleta din partea din spate a avionului. Insotitoarele de zbor strangeau deja gunoiul sau se pregateau pentru primele etape ale coborarii noastre. 
Asta-i o greseala, mi-am zis in sinea mea. De-as putea sa cobor chiar acum din avionul asta. M-am incuiat in toaleta, m-am uitat in oglinda si am vazut o femeie aflata pe punctul de a intra in panica. Tocmai implinisem 39 de ani si la varsta asta o femeie ar trebui sa fie stapana pe viata ei. Ma intrebam curn de-am pierdut controlul. 
Mi-am retusat machiajul, incercand sa arat cat mai bine si sa-mi ocup mintea cu ceva. Nu voiam sa ma aflu aici, dar eram, asa ca acum trebuia sa ma descurc. Acasa, in Detroit, Mahtob ar incepe gradinita la o scoala Montessori din suburbii. Moody s-ar adanci in munca lui. Ne-am apuca sa lucram la casa visurilor noastre. Pur si simplu rezista saptamanile astea doua, mi-am zis."