Pachet Victor Suvorov

Sinuciderea. De ce a atacat Hitler Uniunea Sovietică?
Victor Suvorov a demonstrat in mai multe volume incompetenta cadrelor de conducere sideficientele armatei sovietice, in special in perioada de inceput al celui de-al Doilea Razboi Mondial. Sinuciderea e intr-un fel replica acestora: nici armata nazista nu era atit de bine pregatita de razboi pe cit se crede in general, iar deschiderea unui nou front, cel de Rasarit, impotriva unui dusman care facea in secret pregatiri de razboi s-a dovedit a fi o decizie hazardata. Intentia lui Stalin de a invada estul Europei l-a determinat pe Hitler sa initieze un razboi-fulger impotriva Uniunii Sovietice, al carui succes, date fiind conditiile geografice si climatice din Rusia, dar si buna dotare tehnica a Armatei Rosii, nu putea fi decit iluzoriu.

Ziua M. Când a început al Doilea Război Mondial?
In continuarea volumului Spargatorul de gheata, Suvorov aduce noi dovezi in sprijinul teoriei conform careia al doilea razboi mondial a fost orchestrat de Stalin si de URSS, pentru a inlesni expansiunea comunismului in lume. Ziua M, al carei titlu face referire la ziua mobilizarii, ultima etapa inainte de declansarea atacului impotriva Germaniei hitleriste, arata cum, din august 1939 si pina in vara anului 1941, Stalin a construit in mod metodic si sistematic cea mai puternica si mai bine inarmata forta militara din lume pentru a-si pune in aplicare planul de cucerire a Europei. Analizind documente din arhive, lucrari militare si politice, precum si memoriile unor membri marcanti ai elitei de partid si militare sovietice, Suvorov scrie o carte revolutionara, care obliga la o reevaluare a istoriei celui de-al doilea razboi mondial

Fiasco. Ultima bătălie a mareșalului Jukov
Fiasco formeaza, impreuna cu Numele ei era Tatiana si O sa va ingropam!, trilogia dedicata epocii in care Hrusciov s-a aflat la conducerea Uniunii Sovietice, epoca pe care Suvorov o numeste ironic „maretul deceniu”. De data aceasta sint puse sub lupa o serie de evenimente din anii 1956-1957, cind maresalul Gheorghi Jukov, marginalizat in timpul lui Stalin, fusese deja reabilitat de Hrusciov. Este discutat rolul lui Jukov in invadarea Ungariei de catre trupele sovietice, in criza Canalului Suez, in lansarea primei rachete balistice intercontinentale si a primului satelit artificial trimis de URSS pe orbita. Versiunea oficiala este ca maresalul a planuit ulterior o lovitura de stat, fiind astfel indepartat pentru a doua oara din structurile centrale ale puterii. In cartea sa, Victor Suvorov continua seria dezvaluirilor senzationale, analizind modul in care Jukov a fost reinstalat in functie, precum si posibilele motive pentru care a devenit din nou indezirabil.

Spetnaz. Istoria secreta a Fortelor Speciale Sovietice
Mult timp, Occidentul nu a stiut de existenta trupelor Spetnaz (prescurtare de la spetialnoe naznacenie, unitati „cu destinatie speciala”). O „armata in interiorul armatei”, controlata de serviciul de spionaj militar (GRU), ai carei membri erau recrutati din rindul celor mai duri ofiteri si soldati sovietici. In razboiul modern, obiectivul lor principal era distrugerea armelor nucleare tactice ale inamicului, insa instructia celor selectati in aceste unitati ii pregatea pentru o gama foarte larga de misiuni – de la activitati sub acoperire ca membri ai echipei olimpice sovietice pina la neutralizarea unor guverne. Victor Suvorov, fost ofiter in cadrul GRU, ofera informatii surprinzatoare despre codul militar, armele, antrenamentele, organizarea si tacticile folosite de membrii acestor trupe.

Ultima republică. Vol. II: Cauza sfanta
Al doilea volum al Ultimei republici analizeaza planul strategic al lui Stalin de a cuceri Europa. Pe baza materialelor deja cunoscute, dar si a unor documente noi, autorul arata ca Stalin i-a sprijinit de fapt pe liderii germani, cu care a conspirat pentru a ocoli prevederile Tratatului de la Versailles ce interzicea reinarmarea Germaniei. Uniunea Sovietica a antrenat in secret ingineri si ofiteri germani si a oferit baze-le si fabricile necesare pentru razboi. Descriindu-l pe conducatorul sovietic ca pe un geniu diabolic obsedat de viziunea unei revolutii comuniste mondiale, Suvorov demonteaza mitul potrivit caruia URSS a fost o victima a agresiunii germane.