Prejudiciul nepatrimonial cauzat prin eroarea judiciara

 Analiza conceptului de eroare judiciara porneste de la modul cum acesta a fost redefinit prin modificarile operate prin Legea nr. 242/2018 de modificare a Legii nr. 303/2004, respectiv a jurisprudentei Curtii Constitutionale in materie. In acest context, autorul subliniaza faptul ca aceasta institutie constituie atat un element al raspunderii civile, cat si un element al raspunderii disciplinare si reprezinta „un liant intre cele doua forme ale raspunderii magistratilor”. Mai mult, autorul evidentiaza regimul dual al raspunderii civile pentru prejudiciul cauzat prin eroarea judiciara: o raspundere obiectiva a Statului fata de victima, respectiv o raspundere subiectiva, personala, a magistratului care a actionat cu rea-credinta sau grava neglijenta, cauzand, astfel, eroarea judiciara.
 
Remarcam, cu deosebire, faptul ca, in demersul sau stiintific, autorul realizeaza o monografie sintetica a problematicii abordate, „din interior”, uzand de perspectiva magistratului practician, pozitie ce ii confera pe deplin posibilitatea de a constientiza necesitatea stabilirii obiective a prejudiciului nepatrimonial si a limitarii erorilor judiciare, pentru realizarea dezideratului ocrotirii drepturilor si libertatilor cetatenesti.
 
Demersul autorului este remarcabil, pe de o parte, pentru ca a abordat institutia erorii judiciare in lumina noii reglementari si pentru ca a propus un sistem unitar de stabilire si indemnizare a prejudiciului nepatrimonial, in absenta unor parametri prevazuti in legislatie, care sa permita judecatorului sa stabileasca aceste sume compensatorii, iar, pe de alta parte, pentru ca la elaborarea acestei lucrari monografice a avut in vedere o ampla documentare bibliografica si jurisprudentiala din domeniul dreptului intern si international.