Mai dragut decit Dostoievski

Cartea este impartit in 25 de tablouri scurte, in care se urmareste foarte subtil firul unei povesti sentimentale: doua femei asteapta sosirea unui barbat iubit, mister T., care trebuie sa se intoarca la ele incununat de glorie de la vinatoarea de lei. Fiecare tablou se incheie cu interventia Corului Antic. Limbajul – un exercitiu de virtuozitate combinatorie – face multiple referiri la expresiile si ticurile verbale folosite azi in exces. Volumul are o accentuata tenta dadaista, putind fi considerat un demers indraznet de reinviere a avangardei.
 
mai dragut decit dostoievski. Nu e poezie, nu e proza, nu e jurnal, nu e eseu, nu e decit o conversatie intre doua prietene la o cafea… De ce mai dragut decit dostoievski? Totul e un plagiat, ca tot se poarta. Pe peronul metroului o fata ii spune altei fete: «Stii ca am citit Idiotul de Dostoievski?». «Si cum, e chiar idiot?» «Nu, e dragut.» Nici protagonistele-autoare, Nora si Angela, nu sint mai prejos, altfel Ion Barbu, nu cel de la Ripa Uvedenrode, ci Ion Barbu de la Petrila, nu s-ar fi lasat ademenit. Cartea e un spectacol la care se face haz de necaz, se ride mult, se plinge din amor, se-nvata expresii si nume de bucate, de gateli si snoave balcanice, venind dinspre porturile si bazarurile dunarene. Se cugeta adinc, se iubeste platonic, teuton-medieval, cu halebarde, bastioane si turnuri cu ceas ca la Curtea Regelui Arthur. In amestecul asta apar brusc elefanti si figuri politice de ultima ora. Din cind in cind, se povestesc vise uneori fantasmagorice, alteori politically correct, iar toate ordonantele ori sentintele le rosteste CORUL ANTIC, in limba latina, fireste. Apoteoza e atinsa odata cu sosirea mult asteptatului Mister T, alias Ducipal, intors victorios de la vinatoarea de lei.