Despre proza poetica precum o forma narativa independenta nu s-a relatat decat in studiul lui Mihai Zamfir – Proza poetica romaneasca in secolul al XIX-lea. De aceea, este important de relevat cum aspecte ale formelor literare pot fi cuprinse in genul sau arhigenul, dupa tipologia data de Gérard Genette, al prozei poetice.
Trebuie remarcat faptul ca proza artistica, mai apoi proza rimata sau ritmata, proza lirica si poetica subliniaza diferite infatisari si datorita statutului dual al acesteia – forma narativa/ continut poetic. Discursul narativ capata nuante diverse prin varietatile de tehnici narrative utilizate de prozator sau de elemente ale poeticitatii. Socotita o forma hibrida sau ca apartinand literaturii de frontiera proza poetica ramane una dintre categoriile literare ce se sustrage unei definitii riguroase prezentand toate aspectele intrinseci ale acesteia.
Structura lucrarii reliefeaza o parte teoretica si una de cercetare literara. Partea teoretica dezvaluita mai ales in primele doua capitole ale lucrarii se compune din informatii din teoria literara, pe care am incercat sa le cristalizam intr-o viziune coerenta. Analiza a fost extinsa presupunand o interpretare insolita a prozei prin prisma poeticitatii. Selectia corpusului de texte s-a constituit de-a lungul cercetarii conceptului de poeticitate, nu in functie de autori si nu propune o perspectiva cronologica asupra prozei poetice romanesti.
Resursele bibliografice reflecta preocuparea noastra pentru o documentare cat mai ampla. Au fost consultate lucrari de specialitate – de teorie si critica literara, studii si articole, dictionare, operele din corpusul de texte selectat din literatura romana. Diversitatea surselor de documentare dezvaluie necesitatea de a inchega un suport stiintific minimal.