Fuga de libertate

Numai ca, in planul dezvoltarii emotionale, a ramas cu multe veacuri in urma, sustine Fromm. Cum se explica si cum poate fi solutionat acest decalaj socio-istoric dintre minte si inima? Facand apel la date din istorie, psihologie sociala si psihanaliza, prezentul volum descrie modul in care destramarea lumii medievale, cu ierarhiile sale stabile si securizante, a adus lumii occidentale moderne un confort material si o democratizare nesperate, insa cu pretul unei anxietati venite din izolarea sociala, din dezradacinare. In acest context, „fuga de libertate" devine o falsa solutie la alienare, prin care omul zilelor noastre e tentat sa-si cedeze libertatea unor regimuri autoritariste, care, desi il transforma intr-o marioneta, ii ofera un sentiment de apartenenta si de siguranta. Ca antidot la inregimentare si extremism, Fromm mizeaza pe constientizarea resorturilor existentei noastre sociale, proces care ne poate face mai maturi la nivel afectiv si mai autonomi in gandire.

Erich Fromm (1900–1980), sociolog si psihanalist, s-a format in cadrul Scolii de la Frankfurt, pentru ca in 1933 sa emigreze in SUA. Din cartile sale traduse la Editura Trei, amintim: Arta de a iubi, Budismul Zen si psihanaliza, Arta de a fi, Anatomia distructivitatii.

Fuga de libertate apare atunci cand eul se dovedeste prea slab - sau prea slabit - pentru a-si mai asuma raspunderea propriilor alegeri, renuntand ca atare la puterea de decizie. Fromm vede in aceasta capitulare o trasatura inaugurala pentru ceea ce el numeste caracter autoritar sau sado-masochist.
Dorin Liviu Bitfoi - Romania literara

Numai daca omul va stapani societatea si va subordona angrenajul economic scopurilor fericirii umane, si numai daca va participa activ la procesul social, va putea sa invinga ceea ce il duce acum la disperare — singuratatea lui si sentimentul de neputinta.
- Erich Fromm