Sensul vietii. O cercetare de psihologie individuala

Dupa despartirea de Freud, Alfred Adler contesta rolul dominant al energiilor sexuale in viata psihica, sustinand ca fortele responsabile de evolutia psihica a individului sunt fortele sociale. Spre deosebire de psihanalisti, Adler nu concepe personalitatea ca fiind alcatuita pe paliere diferite de organizare. Individul trebuie privit ca o fiinta unica, indivizibila si nu poate fi inteles in afara relatiei cu semenii. Comportamentul ii este dictat nu de trecut, ci este orientat spre viitor si este determinat nu de instincte biologice, ci de scopuri. Iar scopul ultim este obtinerea superioritatii personale.

In Sensul vietii (1933), Adler expune o conceptie teleologica a devenirii umaneElAdler baptisa son approche la psychologie individuelle du fait de sa perspective holistique de l’individu.ElSs. Si-a botezat abordarea medicala, intotdeauna directa, fata in fata cu pacientii, psihologie individuala data fiind perspectiva holistica a individului.Loin de mettre en avant l’individualite en termes de separation ou d’unicite, elle souligne que l’integralite de la personne englobe des aspects biologiques, des attitudes psychologiques, ainsi que des liens familiaux, sociaux et communautaires.FaraFa Fara a accentua individualitatea in termeni de separare sau de unicitate, sintagma aleasa de Adler subliniaza ideea ca intreaga persoana cuprinde aspecte biologice, atitudini psihologice si legaturi familiale, sociale si comunitare. Selon Adler, qui concevait la notion d’indivisibilite comme intrinseque aux racines latines de l’ individu , aucun praticien ne pouvait esperer comprendre les problemes d’une personne sans tenir compte de toutes cesPotrivit acestuia, care a conceput notiunea de indivizibilitate ca intrinsec atasata radacinilor individului, niciun medic nu ar putea spera sa inteleaga problemele unei persoane, fara a avea in vedere toate acestedimensions. dimensiuni. AbAIl est certain que les demarches modernes, tant en psychologie qu’en medecine, se rapprochent de plus en plus d’un modele biopsychosocial pour l’evaluation et le traitement, et les adleriens n’eurent guere de difficultes pour adopter cette perspective.AAAbordarile moderne, atat in ​​psihologie, cat si in medicina, devin din ce in ce mai mult un model biopsihologic pentru evaluare si tratament, iar adultii au mici dificultati in a adopta aceasta perspectiva. Le psychologue Abraham Maslow ecrivit en 1970 combien son respect pour Adler grandissait tandis que se multipliaient les elements a l’appui de son approchePAbraham Maslow observa in 1970 cat de mult a crescut respectul pentru Adler pe masura ce elementele care sprijina abordarea lui s-au inmultit, subliniind si ca viziunea holistica a lui Adler asupra individului devansa epoca respectiva.

Creator al unei Societatii pentru Psihologie Individuala la inceputul deceniului al doilea al secolului trecut, dupa ruptura de Sigmund Freud cauzata de vederile diametral opuse asupra teoriei libidoului, Alfred Adler (1870-1937) se pozitioneaza in centrul miscarii de emancipare stiintifica a unei noi ramuri a psihologiei. Acesta muta explicarea comportamentelor nevrotice dinspre teoria sexuala spre o teorie a sentimentului de inferioritate. Cu o personalitate diferita de a creatorului psihanalizei, fara carisma si extrovertirea acestuia, dar cu un plus de aplecare asupra convertirii demersului de cercetare in opera scrisa, medicul austriac a marcat prin cartile si articolele sale un veac de actiuni profesionale ale psihologilor, cu precadere ale pedopsihologilor.