Yi Jing. Cartea schimbarilor

Cartea Schimbarilor, in chineza Yi Jing, este incontestabil una dintre mai importante carti ale literaturii universale. Originile sale se pierd intr-o antichitate mitica. Chiar si in prezent ea se afla in atentia celor mai de seama literati ai Chinei. Aproape tot ce s-a gandit maret si esential pe durata a peste 3 000 de ani de istorie chineza fie a fost inspirat de aceasta carte, fie – invers – a exercitat o influenta asupra interpretarii sale, astfel incat putem afirma dincolo de orice indoiala ca Yi Jing contine rodul unei intelepciuni desavarsite de-a lungul mai multor milenii.
 
Nu trebuie deci sa ne miram daca, in plus, cele doua ramuri ale filosofiei chineze, confucianismul si daoismul, isi au aici radacinile comune. Din cartea aceasta emana o lumina cu totul noua, care dezvaluie atat aspectele misterioase din universul intelectual al enigmaticilor stravechi maestri si al discipolilor lor, cat si adevaruri ce se regasesc in traditia confucianista ca axiome stabilite si acceptate fara multe discutii. De fapt, nu doar filosofia, ci si stiinta naturala si arta guvernarii din China nu au incetat sa se adape din acest izvor de intelepciune si nu este surprinzator ca, dintre vechile scrieri confucianiste, numai Yi Jing a scapat de marea incendiere de carti ordonata de Qin Shi Huangdi. Intreaga viata chineza, pana in aspectele ei cotidiene, este impregnata de Yi Jing. -Richard Wilhelm
 
Despre Cartea Schimbarilor se spune ca ea dezvaluie Calea fenomenelor din univers facand prin aceasta ca omul care se increde in ea sa semene in mod misterios – in natura si transformarile sale – cu zeii, devenind capabil sa faca fata fiecarui eveniment din viata sa intr-un mod corect.
 
Cartea Schimbarilor este vasta si mare. Vorbind despre ce este indepartat, ea nu cunoaste limite. Vorbind despre ce este apropiat, ea este calma si justa. Vorbind despre spatiul cuprins intre Cer si Pamant, ea imbratiseaza toate lucrurile. (cap. Despre Cale [Dao], aplicata la Yi Jing)
 
Ideea fundamentala a intregii Carti este cea de transformare. Se relateaza in Analectele lui Confucius ca, stand intr-o zi pe marginea unui fluviu, el a spus: «Precum acest fluviu, toate lucrurile curg zi si noapte, fara incetare». Confucius exprima astfel ideea transformarii. Cine a constientizat aceasta idee nu se mai preocupa de lucrurile individuale, care trec si se schimba, ci de legea eterna si imuabila care lucreaza in toata aceasta transformare. Legea aceasta este Dao al lui Lao Zi, curgerea, Unul fara de multiplu. Pentru a deveni manifesta, ea are nevoie de o decizie, de o conditie care sa o instituie. Aceasta conditie fundamentala este «marea origine primordiala» a tot ceea ce exista: Taiji, literal «grinda de sub acoperis». Filosofii chinezi ulteriori au meditat mult asupra acestei origini. Wuji, originea anterioara acesteia, a fost desemnata printr-un cerc, iar Taiji a fost reprezentat printr-un cerc divizat in lumina si intuneric, yin si yang. - Richard Wilhelm
 
A-ti putea pastra bucuria senina a inimii si, in acelasi timp, a fi preocupat in cuget: astfel se poate determina norocul si nenorocul pe pamant si se poate duce la bun sfarsit tot ceea ce este dificil. - Yi Jing, cap. Valoarea prudentei ca invatatura
 
Ideea fundamentala a Cartii Schimbarilor: Cele Opt Trigrame sunt semne ale unor stari de tranzitie, niste imagini care se transforma fara incetare. Atentia nu este orientata asupra lucrurilor in esenta lor – cum a fost indeobste cazul in Occident –, ci asupra miscarilor lor in [procesul de] transformare. Astfel, trigramele nu reprezinta lucrurile, ci tendintele lor de miscare.

 
Se intampla adesea sa fii suspendat intre diferite feluri de bucurii. Atata timp cat nu ai optat pentru un anumit tip de placere, superioara sau inferioara, ramai nelinistit in launtrul tau. Numai cand ti-ai dat limpede seama ca pasiunile aduc suferinta, te poti decide sa renunti la ce este inferior si sa cauti bucuriile superioare. Hotararea odata luata, vei gasi in tine adevarata seninatate si adevaratul repaus, iar impotrivirea launtrica va fi invinsa. - Richard Wilhel