Lisey trebuie sa infrunte singura demonii cu care se luptase Scott. Si ceea ce incepuse ca o simpla incercare a unei vaduve de a pune in ordine tot ce a ramas in urma sotului plecat dintre cei vii se transforma intr-o calatorie aproape fatala spre insasi inima beznei.
,,O metafora despre cum putem sa gasim alinare pentru durerea doliului, dar si o parabola autoreferentiala despre meseria de scriitor."
Publishers Weekly
,,Ce fascineaza in Povestea lui Lisey e imaginea bogata a casniciei si complexitatea afectiunii care merge dincolo de moarte. Cine ar fi crezut ca un om care si-a petrecut ultimii treizeci de ani bagand lumea in sperieti poate crea un roman despre genul de iubire care ne face sa depasim suferinta?"
The Washington Post
,,Povestea lui Lisey e preferata mea."
Stephen King
,,-- Inceteaza chiar acum! Ajunge! Opreste-te! isi porunci Lisey.
Dar putea, oare? Asta era intrebarea. Si era o intrebare importanta, pentru ca raposatul ei sot nu era singurul care-si reprimase anumite amintiri dureroase si inspaimantatoare. Si ea ridicase un fel de cortina mintala intre <> si <>, pe care o considerase intotdeauna o stavila rezistenta, insa-n seara aceea nu mai era atat de sigura. Fara indoiala, erau cateva gauri in ea si, daca te uitai prin ele, te supuneai riscului de a vedea in negura vinetie de dincolo lucruri pe care poate ca n-ai fi vrut sa le zaresti. Era mai bine sa nu privesti, asa cum era mai bine sa nu-ti arunci ochii spre o oglinda dupa lasarea intunericului decat daca erau aprinse toate becurile din camera [...]. Unele amintiri erau inofensive, insa altele - periculoase. Era mai bine sa traiesti in prezent. Pentru ca, daca surprindeai amintirea gresita, riscai sa...
-- Riscai sa... ce? se intreba Lisey cu o voce furioasa si tremurata. Dar apoi, imediat, adauga: Nu vreau sa stiu."