Secolul al XX-lea, declarat intr-adevar „Secolul stiintei si al ratiunii", s-a caracterizat prin realizari remarcabile in cateva domenii ale cunoasterii, precum cel al tehnologiilor informationale si al comunicatiilor; in biologie (donarea, modificarea personalitatii si a sexului, sinteza inteligentei, cunoasterea codului genetic); in fizica (fizica materiei); in structura atomului si energia nucleara; a productiei de tip nano; in numeroase alte domenii. Multe din ele au fost puse insa, in slujba distrugerii, a agresivitatii si violentei de catre generali, oameni politici si cancelariile lumii, de catre retelele internationale teroriste si de trafic de persoane si armament (chimic, bacteriologic, electronic etc.). Starea de pasivitate a mentalului, trairile malformate, descatusarea irationalului, inconstientului, patologicului prin exaltarea instinctelor si a simturilor, distrugerea nesabuita a naturii, desfigurarea fiintei umane isi gasesc explicatia in starea morala a lumii de azi (postmoderna - sic!), prin prapastia creata intre materie si spirit, civilizatie si cultura, intre om si Univers, intre stiinta si constiinta, gandire si actiune, intre iubire si ura, adevar si minciuna, empatie si indiferenta, intre speranta si angoasa, intre lumina si intuneric. La care se adauga suferintele neinchipuite ale saraciei, cuprinzand majoritatea populatiei.
Se impune deci regandirea lumii in care traim; sa-i asiguram omului oriunde s-ar afla un nivel de trai decent; sa-i redam constiinta, demnitatea si valorile, ratiunea si afectul, iubirea si compasiunea, generozitatea si emotia, dialogul cu sine, capacitatea de a iubi si visa.
In aceasta conceptie vedem rostul globalizarii, dincolo de care vom ramane captivi ai propriei noastre indiferente si platitudini, captivi ai dramei propriei noastre alienari.
Este examenul de constiinta al lumii in care traim!