Orientarea Romaniei la Vest prin familiile boieresti.

Radu Lungu
39,00 RON
Revolutia romana de la 1848 n-a fost un fenomen neregulat, efemer, fara trecut si viitor, fara alta cauza decat vointa intamplatoare a unei minoritati sau mis-carea generala europeana.
Stoc epuizat

Durata de livrare: 24-72 ore

Cod Produs: 9786067480665 Ai nevoie de ajutor? 0733.940.772
Adauga la Favorite Cere informatii
  • Descriere
  • Caracteristici
  • Review-uri (0)
Revolutia romana de la 1848 n-a fost un fenomen neregulat, efemer, fara trecut si viitor, fara alta cauza decat vointa intamplatoare a unei minoritati sau mis-carea generala europeana.
Cauza ei se pierde in zilele veacurilor. Uneltitorii ei sunt optsprezece veacuri de trude, suferinte si lucrare a poporului roman asupra lui insusi. Nicolae Balcescu (1850)

Fragment din lucrarea:

" Razboiul ruso-turc din 1768-1774
Razboiul ruso-turc din 1768-1774 a intetit, la nivel european, discutiile privitoare la „chestiunea orientala", cu componenta sa, de data asta precizata, „problema romaneasca". Elita politica moldovalaha a folosit acest moment prielnic, angajandu-se in elaborarea unui numar tot mai mare de memorii si proiecte privind reorganizarea structurilor politico-administrative ale Moldovei si Tarii Romanesti si statutul lor international.
Rusia, aceasta „a treia Roma" care isi ascundea expansionismul sub inselatorul voal al Crestinatatii ortodoxe, inaugura astfel un sir de razboaie antiotomane desfasurate, in buna parte, pe teritoriul Moldovei si al Tarii Romanesti, pe fondul simpatiei din partea unui segment al marii boierimii si al clerului ortodox.
Memorii, petitii si proiecte boieresti
In vremea mai sus-pomenitului razboi, in timpul administratiilor ruse din Tara Romaneasc. (1769/1770-1774) si Moldova (1769-1775), adica a ocuparii militare a celor doua tari romane, s-a desfasurat Congresul de pace ruso-otoman de la Focsani, mutat apoi la Bucuresti (iulie/ august 1772 — martie 1773, cu o intrerupere). Delegatiile boieresti, care reprezentau pe fiecare din cele doua tari romane, au cerut cu aceasta ocazie domni ortodocsi, autonomia tarilor lor sub protectia Austriei, Prusiei si Rusiei. In sprijinul cererii lor, delegatiile au prezentat mai multe memorii care invocau vechile ahdname-uri („capitulatii, conventii scrise) prin care Inalta Poarta recunoscuse, „alta data de buna voie", statutul de autonomie al tarilor romane. (Urme indirecte ale „adevaratelor" capitulatii s-au pastrat in izvoare de secol XV). In realitate, redactate de insisi emisarii romani, aceste documente, plasmuiri istorice sau „patriotica nascocire de «capitulatii» cu Sultanii" (cf. Nicolae Iorga, p. 280), reflectau de fapt continutul actelor unilaterale acordate de sultani, lucru necontestat de Poarta.
De altfel, hatti-serif-ul (ordinul) din septembrie 1774 al inaltei Porti, cu privire la Moldova si Tara Romaneasca, le confirma acestora vechile privilegii (de fapt autonomia) si limita din punct de vedere comercial monopolul otoman. Acest document avea sa fie confirmat de conventia ruso-turca, din 10 martie 1779 si de un sened (act emis de Poarta), din 28 decembrie 1783. Iar hatti-serif-ul din septembrie 1802 confirma prevederile firmanelor (acte de cancelarie stanbuliota) din 1774, 1783 si 1791; autonomia Principatelor dunarene era intarita prin stabilirea regimului obligatiilor materiale catre Poarta si fixarea la sapte ani a duratei domniilor, principii danubieni neputand fi maziliti inainte de termen decat cu acordul curtilor de la Moscova si Istanbul. "

An AparițIe: 2015

Pagini: 364

Isbn: 978-606-748-066-5

Format: 200 x 100 mm

Editie: Necartonata

Editură: PAIDEIA

Editura: PAIDEIA

Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.

Review-ul a fost trimis cu succes.

Compara produse

Trebuie sa mai adaugi cel putin un produs pentru a compara produse.

A fost adaugat la favorite!

A fost sters din favorite!