Regina frumusetii din Ierusalim

Disperata sa inteleaga relatia lor complicata, pune laolalta povestile femeilor din generatiile anterioare - de la strabunica Mercada, renumita vindecatoare, la bunica Roza, care facea menajul in casele englezilor, si pana la Luna, care avea cele mai frumoase picioare din Ierusalim. Dar pe masura ce descopera secrete socante, iubiri interzise si blestemul care le leaga pe toate aceste femei, Gabriela trebuie sa infrunte un trecut si un prezent mult mai complexe decat si-a imaginat.

Plasat, pe rand, in Epoca de Aur a Hollywood-ului, in zilele intunecate ale celui de-al Doilea Razboi Mondial si in nebunaticii ani 1970, Regina frumusetii din Ierusalim urmareste destinul unor femei fabuloase care se straduiesc sa-si gaseasca propriul drum in vremuri supuse unor schimbari dramatice, oferindu-ne o poveste tulburatoare despre dragoste si iertare.
 
O lectura perfecta pentru cei fascinati de istoria Ierusalimului. - Booklist
 
Fanii lui Gabriel Garcia Marquez vor fi incantati de povestea pe care o spune Yishai-Levi. Regina frumusetii din Ierusalim vorbeste despre pasiuni mistuitoare si secrete scandaloase, toate traite cu intensitate de femeile unei familii care s-a indarjit sa reziste in fata obstacolelor vietii. - Jewish Journal
 
Penduland intre prezent si trecut, Yishai-Levi face un portret emotionant si memorabil al relatiei complexe mama-fiica. - Romantic Times
 
Un roman uluitor, care descrie in mod veridic traditiile, folclorul si limba importantei comunitati sefarde din Ierusalim. - Jewish Weekly

Traducere din limba ebraica de Monica Pruteanu.
 
Fragment din cartea "Regina frumusetii din Ierusalim" de Sarit Yishai-Levi

"Trupa Habima ajunsese la Edison si juca spectacolul Uriel Acosta. Pe terenul de fotbal al echipei Maccabi se desfasura o competitie nationala intre Hapoel Ierusalim si Maccabi Hashmonai Ierusalim. Gabriel era acasa cu Roza, citind ziarul, si tot ce ar fi vrut era sa iasa din Ohel Moshe, din Ierusalim, din el insusi. Din ziua in care o vazuse pe Rohel cu englezul la Tel Aviv, nu-si mai gasea pacea. O durere groaznica isi facuse cuib in pieptul lui. Nimic nu-l mai facea fericit, nici macar fiicele lui, nici macar Luna. Simtea ca imbatranise deodata. Un barbat care avea putin peste treizeci de ani, dar care se simtea ca unul de saizeci. Cu fiecare zi devenea tot mai retras, vorbind rareori cu oamenii din jur. Matzliah si Leito observasera si ei de mult timp ca ceva era in neregula cu Gabriel.
Acasa, vorbea cu Roza chiar mai putin decat inainte. Cand se intorcea de la magazin, nu se mai juca deloc cu fetele, nu mai avea rabdare. Slabise mult si nu se mai barbierea. O umbra ii intuneca fata. Omul elegant si ingrijit de demult avea acum o infatisare mai sleampata ca oricand. Incepuse sa poarte berete negre, in stil frantuzesc, si petrecea mult timp in scaunul din gradina, privind in gol. Nu mai cumpara nici Haaretz, ziarul care in trecut aproape ca nu-i cadea din mana.
Timp de ani de zile, de fiecare data cand pleca de la magazin in pauza de pranz, mergea pe Calea Jaffa si cumpara ziarul de la Franz, vanzatorul cel gras, care fusese avocat in Austria si cu care ii placea sa stea de vorba.
- Ai auzit de tragedia din Tel Aviv? il intrebase Franz intr-o dupa-amiaza, cu accentul lui puternic german. Aharon Ellman a cazut de la balcon si a murit.
- Cum a murit!? a intrebat Gabriel, revenind la realitate pentru un moment.
- Mama, i-a raspuns Franz, l-a lasat in patut, pe balconul de la etajul al treilea, pe strada Hagilboa. Copilul s-a dezechilibrat, a cazut peste balustrada si a murit.
Gabriel a luat ziarul, a lasat o moneda pe tejghea si a plecat in drumul lui.
Vremuri rele s-au abatut peste tara, se gandea Gabriel in timp ce se intorcea la magazin. Poporul evreu e in pericol."