Pachet Maria Timuc

Calatori prin randuiala divina
Cartea aceasta este un fel in care ne plecam in fata tuturor celor care... sunt, in aceasta „randuiala" a vietii, lumina, calauza si „maini" prin care Dumnezeu lucreaza, salvand vietile altora. 
Este un omagiu pe care il aducem in mod special - profesorului Irinel Popescu, realizatorul primului transplant hepatic din Romania, in urma cu 20 de ani, si creatorului scolii de hepatologie modema in Romania. 
De asemenea, este un omagiu pentru toti cei care apar aici si au pus bazele transplantului in Romania, sau au sprijinit nasterea acestei metode terapeutice: Dan Tulbure, Mihai Lucan, Thomas Starzl (care a fost un prieten si un ajutor pentru Irinel Popescu, asa cum veti vedea in carte), Serban Bradisteanu, prof. Proca, Alexandru Bucur. Cu ei a inceput transplantul, cu munca lor, cu ajutorul lor, cu sacrificiile lor. Cei care traiesc gratie muncii lor trebuie sa stie macar o particica din ce au fost nevoiti sa infrunte pentru a ajunge sa salveze vieti si prin transplant. 

Sper ca aceasta carte sa-i inspire si pe cei bolnavi, pe cei care vor fi bolnavi in viitor, care nu cred ca mai au o sansa la viata, pe viitorii transplantati si pe cei care-si pierd fiinte dragi, dar le pot prelungi vietile altora prin „jertfa donarii". De asemenea, sper ca intregul continut al cartii sa fie o sursa de inspiratie pentru tineri, pentru oamenii sanatosi, care vor gasi aici ingrediente ale succesului, ale luptei si suferintei, necesare uneori pe calea catre implinirea viselor. Pentru ca poarta in ele amprenta realitatii vietii, experientele personajelor cartii ar putea fi repere si modele pentru viata, pentru felul in care ar trebui sa reactionam in fata bolii, a crizelor de viata, a momentelor in care primim un diagnostic fatal si cum ar trebui sa reactionam in fata succesului, a castigului, a izbanzii, caci uneori succesul e atat de greu incat nu stim cum sa ne purtam cu el si nici ce am putea face pentru a nu-l transforma in esec. 

Pasi catre tine insuti - Puterea frumusetii interioare
Iubirea insasi si frumusetea ei diafana radiaza ca o lumina din alte sfere, prin ochii nostri, prin mainile noastre, prin ganduri, prin cuvinte si prin fapte frumoase. De aceea frumusetea e reala; e reala pentru ca e divina si divin e sufletul care-o contempla, iar fara a ne contempla natura reala, noi nu putem trai.
Asadar, frumusetea este ceea ce suntem noi, ea e starea naturala a fiintei, doar ca dormim cumva, doar ca nu suntem constienti de prezenta ei in intreaga existenta. Noi nu trebuie sa facem ceva pentru a atinge frumusetea, noi avem nevoie doar sa renuntam la negativitate, caci aceasta este precum stratul de nori care acopera albastrul fastuos al cerului. Uratul e doar o expresie a inconstientei noastre, doar un efect al somnului in care se afla constiinta, o stare autohipnotica, un vis al mintii, caci - iata ce marturie fascinanta ne face o fiinta care a depasit inconstienta, atingand starea de iluminare: constiinta, luminata de iubire, libera de negativitate, eliberata de toate proiectiile si de toate constrangerile materialitatii, vede totul imbracat in "FRUMUSETE"! Uratul, raul, suferinta, toate caznele omenesti sunt visele pe care le avem in aceasta aventura a noastra in trup, in aceasta aventura numita "viata noastra". E drept ca totul ne pare din cale afara de real. E drept ca visam asa de profund incat suferim, avem dureri, ne simtim parasiti, neiubiti, terorizati de lipsuri, de probleme, e drept ca vedem multa suferinta in jurul nostru si e drept ca adesea ne doare durerea lumii in care traim, precum si inconstienta celor care ar putea sa aline cumva durerea noastra, sa ne sprijine, sa ne fie aproape si sa ne intinda o mana... frumoasa in momentele grele. E drept ca vedem cruzime, rautate, amagire, distrugere, teroare, e drept ca aceste vise despre rau si despre urat sunt mai degraba cosmaruri, dar putem intelege azi si acum ca visele urate sunt expresii ale inconstientei noastre cu privire la natura Realitatii, a divinului, care este aici, dar nu-l putem vedea. Faptele reprobabile, suferinta, frica si raul, uratul din lumea noastra sunt creatii ale inconstientei, ale acelei forme profunde de inconstienta, care invaluie mintea, emotiile si sufletul, determinand fiinta sa devina partasa la scenariul uratului vietii si chiar sa-l creeze prin comportamente, atitudini, alegeri si fapte distructive. Frumusetea Sinelui Divin straluceste in ochii fiecarei fiinte; frumusetea aceasta e ascunsa ingenios, as putea spune, de catre mintea noastra, care ne impinge cu o remarcabila indemanare sa cream suferinta, raul si uratul, ascunzandu-ne puterea minunata a iubirii si puterea fara seaman a propriei noastre frumuseti innascute.
Problema noastra este una: sa fim constienti de frumusete, de divinul frumos care ne danseaza imprejur, dar si in interiorul nostru, clipa de clipa. Problema este sa ne trezim din somn, sa ne amintim ca visam suferinta si uratul si, mai ales, sa ne folosim liberul arbitru pentru a alege starea de trezire a constiintei. Iubirea pentru tot ce ne inconjoara ne poate trezi. Cautarea adevarului ne poate ajuta sa punem in miscare rotitele legilor spirituale, care vor aduce catre noi adevarul si anume acela ca suntem frumosi si toata existenta e plina de frumusete divina. Negativitatea ne impiedica sa vedem frumusetea divina in noi si langa noi. Modul nostru de a gandi, de a percepe, de a visa, de a intelege, mai ales, trebuie pus sub semnul intrebarii. Avem nevoie sa fim atenti la frumos pentru a-l vedea. Avem nevoie sa invatam ca mintea noastra e ca un cal salbatic, care ne rataceste daca n-o conducem ca niste cunoscatori, cu inteligenta si cu un dram de cunoastere spirituala.

Pasi Catre Tine Insuti - Vindecarea cauzala
 "Maria Timuc este un dar prin care pronia a voit sa comunice cu noi, vorbindu-ne despre iubire, acea mare iubire prin care ii recunoastem pe toti semenii ca fiindu-ne frati; despre Iisus si despre rugaciunea inimii; despre marii sfinti ai neamului romanesc, chiar daca inca unii nu sunt sanctificati plecand nu prea de mult dintre noi; despre vindecare si auto vindecare; despre necesitatea de a ne pastra intelepciunea gandului si a faptelor noastre.
   O intalnire cu Maria Timuc ramane adanc incrustata in memoria retinei si in sensibilitatea sufletului. Ramai cu sentimentul ca exista oameni pe care Cerul i-a ales ca purtatorii sai de daruri pentru ca, la randul lor, sa le daruiasca noua.


   Maria Timuc - poeta, prozatoare, eseista, ziarista - angelic inspirata, ne aduce in scrierile sale, idei mereu noi, surprinzatoare, sclipiri ale unui spirit feminin subtil, scormonitor de nestemate in solul tern al realitatii contemporane.
   Scrierile Mariei Timuc au asupra cititorului un efect trezitor al bucuriei de a fi si al luciditatii care ne descopera sensurile originare, din illo tempore ale lumii - sensuri care par pierdute in continua sa zbatere si curgere spre niciunde a cotidianului tot mai apasator.
   Prin opera sa, Maria Timuc ne reconecteaza la Sursa Divina, ne scoate din deznadejde imbarbatandu-ne si spunandu-ne ca inca nu este totul pierdut, ca dupa furtuna purificatoare, de acolo de sus, cineva trimite copiilor sai lumina iubirii iertatoare si Soarele datator de viata. (Dumitru Constantin Dulcan)


   Eseurile - as spune spirituale - pe care le veti citi in aceasta carte au fost publicate in ziarul Jurnalul National intr-o rubrica sugestiva: "Pasi catre tine insuti". Aici gasiti doar o mica parte dintre cele scrise de mine de-a lungul timpului, inclusiv in ziarul National, unde am semnat ani intregi o rubrica ce purta semnul luminii: BEC-ul! Lumina a fost si este... cautarea mea, cred ca este si cautarea dumneavoastra. Lumina suntem noi, este acea parte din noi pe care o pierdem prin experienta dureroasa, traumatizanta, prin greutatile si provocarile vietii noastre. Fiecare dintre eseurile pe care le veti citi aici se doreste a fi un mic indiciu catre... lumina care sunteti, o mica idee pentru a percepe diferit si a pasi inca putin catre Sine, catre o stare de spirit ziditoare. Eu am avut nevoie de lectura, am avut nevoie de aceasta cautare de sine, am avut nevoie de indicii, de marturisiri si de oameni care sa ma sprijine, sa ma impac cu evenimentele dureroase ale vietii, am avut nevoie sa invat acceptarea si sa invat pas cu pas sa inteleg lumea altfel decat era inteleasa la suprafata. Am avut nevoie de o coborare in profunzimea propriei mele fiinte si, daca tineti in maini aceasta carte, cred ca si dumneavoastra cautati... dincolo de aparente si, poate, aveti nevoie sa patrunderi sensul mai profund al propriei vieti.


   In cautarea mea am descoperit puterea ideilor de a corecta constiinta, de a modifica instantaneu starea de spirit, respectiv energia, sistemul mental, emotional si, adesea, actiunile flintei. Ideile pot fi vindecatoare si asta incearca sa faca fiecare dintre ideile pe care le veti citi aici. Fiecare dintre ele ar putea fi un medicament pentru suflet si minte. De-a lungul timpului au fost multi oameni care si-au schimbat decizii dramatice ajungand in posesia unora dintre aceste idei. Au fost oameni care si-au facut carti din scrierile mele, decupand articolele din ziarele la care am lucrat: exista mii de astfel de carticele personale, care le-au fost oamenilor calauze in momentele lor cruciale de viata. Cautand si scormonind existenta pentru mine insami, am gasit ca ceea ce a fost bun pentru mine e bun si pentru alti oameni. Ce am inteles pentru mine si mi-a fost de ajutor, e bun si e de ajutor si celorlalti. Sper ca ideile pe care le veti citi aici sa va daruiasca un strop de speranta, un strop de bucurie, un strop de incredere, un strop de crestere interioara si sprijin pentru a merge mai departe in propria dumnea¬voastra cautare de sine si in vindecarea sau ameliorarea sufletului si a mintii. Lipsurile, traumele, pierderile si toate cele grele ale vietii ne pot deprima, ne pot trage printre umbrele lipsei de speranta si ale nefericirii. Uneori e indea¬juns sa interactionezi cu o idee pentru a-ti schimba viata. M-as bucura daca... o idee, fie si una singura, este... ideea in care va recunoasteti si in care va gasiti o justificare pentru a merge mai departe, catre lumina si iubirea in care ati venit in aceasta lume. (Maria Timuc)