In amintirea memoriei

Reusind sa cuprinda diferitele forme – fictiune, eseu, memoir, jurnal de calatorie, documente istorice – intr-o vasta panorama a ideilor si personalitatilor, Stepanova proiecteaza, cu precizie si lirism totodata, o inedita si indrazneata explorare a memoriei culturale si personale.

Fotografii, ilustrate, carti, scrisori si obiecte vechi, razlete – din toate acestea, autoarea reconstituie povestea familiei sale, o poveste ce nu se lasa scrisa usor, dar care treptat creste, capatand, parca, o viata proprie si devenind istoria unei lumi pe parcursul unui secol. Deopotriva roman documentar, eseu si poem in proza, intr-o insiruire de imagini care apar si dispar, intr-un joc de lumini si umbre, Stepanova isi tine cititorul in mrejele povestii sale cu iscusinta unei Seherezade. Oamenii si urmele lor pier, lucrurile isi pierd sensul, iar marturiile vorbesc limbi moarte, lasandu-ne, in cele din urma, fata in fata cu propria istorie si cu propriile intrebari despre cum poate fi pastrata memoria trecutului.