La revedere acolo sus

* Autor distins cu Premiul Goncourt pentru literatura

La revedere acolo sus - Primul volum din trilogia Copiii dezastrului

Intr-o Franta traumatizata de razboi, care-si numara cei un milion si jumatate de morti, doi supravietuitori ai conflagratiei pun la cale o escrocherie la nivel national de un cinism absolut.
Primul Razboi Mondial s-a incheiat - Albert si Edouard, doi soldati ale caror vieti au fost definitiv distruse, isi dau repede seama ca tara nu mai are nevoie de ei.
Franta isi glorifica mortii, pe cand supravietuitorii, eroii anonimi sunt dati uitarii.
Albert, functionar timid, si Edouard, artist extravagant, vor riposta in felul lor inedit la ignoranta si dispretul unei societati aflate in degringolada.
La revedere acolo sus este o fresca necrutatoare, uimitoare prin constructia si puterea sa evocatoare.
In atmosfera crepusculara a unui viitor care intarzie sa se arate, populata de paiate amarate si de lasi ajunsi eroi peste noapte, Pierre Lemaitre descrie imensa tragedie a acestei generatii pierdute cu un talent si o maiestrie impresionante.

La revedere acolo sus - un omagiu adus ultimelor cuvinte scrise iubitei sale de catre un soldat impuscat in 1914 - e o capodopera. - L'Express

O evocare fara concesii a unei Frante oarecum rusinate de supravietuitorii generatiei pierdute. Lemaitre mitraliaza, mastile cad. - Le Figaro

Povestitor innascut, Lemaitre conduce abil firul actiunii si rasturnarile de situatie, fara a omite sa evoce atmosfera epocii si moravurile ei. Fiind totodata un omagiu adus lui Dumas si Balzac, romanul La revedere acolo sus se citeste pe nerasuflate. Un adevarat tur de forta. - LesEchos

Gaurind pamantul, obuzul a dezgropat una dintre nenumaratele martoage moarte care putrezesc pe campul de batalie si i-a zvarlit lui Albert capul. Iata-i fata in fata, tanarul barbat si calul mort, mai ca nu se-mbratiseaza. Prabusirea i-a ingaduit lui Albert sa-si elibereze mainile, dar pamantul e greu, foarte greu, ii comprima pieptul. Incetisor, incepe iar sa respire sacadat, plamanii lui nu mai pot. Lacrimi incep sa-i umple ochii, dar izbuteste sa si le retina. Isi spune ca daca plange inseamna ca a acceptat sa moara.

Pierre Lemaitre s-a dedicat scrisului dupa o lunga cariera ca profesor de literatura franceza si americana. Romanele sale noir au avut mare succes de public si de critica, multe fiind si premiate: Travail soigne (Prix Cognac 2006), Robe de marie (Meilleur Polar Francophone 2009), Cadres noirs (Prix Le Point du Polar europeen 2010). La revedere acolo sus i-a adus in 2013 Premiul Goncourt, cea mai importanta distinctie literara din Franta. La Editura Trei, de acelasi autor, a aparut Alex, roman din seria Verhoeven, distins cu Crime Writers Association International Dagger Award.