Pachet Special Radu Paraschivescu - 3 TITLURI

Radu Paraschivescu
87,00 RON 73,95 RON
Pachetul Special Radu Paraschivescu - 3 TITLURI contine:
  1. Doua maturi stau de vorba
  2. Orice om ii este teama. Un partid, doi ani si trei premieri
  3. In lume nu-s mai multe Romanii (planetei noastre asta i-ar lipsi)
In stoc

Durata de livrare: 1-3 zile lucratoare

Limita stoc
- +
Adauga in cos
Cod Produs: pachet_radu_paraschivescu_3 Ai nevoie de ajutor? 0371.14.94.92 / WhatsApp 0725.754.388
Adauga la Favorite Cere informatii
  • Descriere
  • Caracteristici
  • Review-uri (0)
Orice om ii este teama. Un partid, doi ani si trei premieri
Isi bat joc de tine. Te fura, te invart pe degete, te mint. Iti castreaza legile si-ti rad in nas. Te fac sa-ti fie rusine sa scoti buletinul in aeroporturile lumii. Te trateaza cu dispret si, cand li se pare c-ar fi nevoie, cu gaze. Te duc cu presul promisiunilor. Te cred naiv, manipulabil, neinformat. De doi ani. Saptamana de saptamana, zi de zi, ceas de ceas.
Traiesti intr-o tara aflata in pragul cleptocratiei, intr-o democratura condusa de condamnati penal, de impostori si de analfabeti. Suporti zilnic rusinea de-a avea ministri care nu stiu sa scrie si sa vorbeasca nici macar in limba lor. Te revolti si iti strigi disperarea in piete. Iar uneori incerci sa scapi de sufocare razand. Macar cateva minute sau o ora.
Orice om ii este teama, cartea-parastas a Romaniei dupa doi ani de guvernare PSD, e o amenda simbolica pentru partidul care mai are putin si isi ingenuncheaza tara. Dar nu numai. E in acelasi timp un instrument care masoara trei decenii de sperante inselate si de iluzii pierdute. - Radu Paraschivescu
 

Doua maturi stau de vorba
Pasiunea pentru superlative ramane nestinsa in Romania de-a lungul timpului. Casa de avocatura spirituala a exceptionalismului carpatin nu doarme si insista sa sustina, in acest avant insomniac, ca traim intr-un spatiu unde cel mai bun lucru pe care-l putem face e sa ne admiram singuri maretia. Romania nu e singura tara care se pretinde mare pentru a uita ca e mica. Dar e cea care ne intereseaza, fiindca in ea traim. Or, a inventa formule superlative cand esti corigent la atatea criterii elementare tradeaza un fel de-a fugi din realitate care va trebui introdus rapid in calendarul sporturilor olimpice.
O tara lipsita de autostrazi si spitale se leagana in iluzia exceptionalismului si a fratelui sau de cruce, celmaicelismul. O tara plina de analfabeti functional se chinuie sa-si ilustreze detenta fabricand produse care ies din conturul normalitatii. O tara cu scoli in care ploua si in care veceul e in fundul curtii se pacaleste singura prin indelungi artificii cosmetice. O tara unde lumea nu mai citeste adulmeca lacom Cartea – e adevarat, a Recordurilor. O tara plina de gropi si de boli cocheteaza cu varful clasamentului. O tara cu mortalitatea infantila cea mai mare din Europa exalta traiul bun si se viseaza deasupra celorlalte. (RADU PARASCHIVESCU)

Fragment din carte:

"Desi patriotii de serviciu sustin ca Romania plesneste de sanatate, posturile TV induc ideea ca traim intr-o tara doldora de oameni bolnavi. Iar bolnavii trebuie ajutati sa se vindece. Prin toate metodele. Inclusiv prin campanii publicitare la medicamente, farmacii, clinici si dispozitive medicale. Dimensiunea fenomenului e de mult coplesitoare si-i invita pe unii la revolta, iar pe altii la neliniste. Intr-un articol publicat in 2016 de Catalin Tolontan si preluat de site-ul Pagina-demedia.ro, se dau cifre care te lasa mut. Iata-le, in prezentarea de pe tolo.ro: "5.171 de spoturi «pharma» sunt difuzate in medie in fiecare zi la cele saizeci de televiziuni din Romania. In primele noua luni din 2016, publicitatea «pharma» a intrecut-o pe cea la mancare. Doar categoria Medicamente a difuzat reclame cat categoriile Banci, Asigurari, Supermarketuri, Sampoane, Jucarii si Dulciuri la un loc. Publicitatea la Farmaceutice si sanatate are de noua ori mai multe spoturi decat cea de la Auto si cantareste cat au, luate impreuna, Finantele, Comunicatiile, Produsele pentru ingrijirea casei si cele pentru Cosmetice si parfumuri." Concluzia lui Catalin Tolontan, a Mirelei Neag si a lui Razvan Lutac, autorii materialului, e neta: "Nici o alta industrie nu atinge cheltuielile pe care le face industria sanatatii. Nimeni nu are o putere mai mare".
Iti vine sa spui ca investitiile de o asemenea anvergura se fac fara fisuri si cu atentie pentru toate componentele campaniilor de publicitate. Adica si pentru spoturile de promovare. Totusi, daca te uiti la calitatea anumitor spoturi, te freci la ochi si te crucesti. E greu de crezut ca asemenea chixuri pot fi platite, mai ales ca un investitor responsabil vrea sa vada cum ii sunt folositi banii. Or, nu-ti trebuie doctorate ca sa depistezi o prestatie care nu trece de genunchiul broastei. E suficienta o doza rezonabila de bun-simt si de simtul ridicolului. E la mintea cocosului. Daca vrei sa vinzi, nu ai nevoie doar de o marfa buna, ci si de un ambalaj imbietor. Spotul de promovare face parte din ambalaj si, daca nu e de calitate, risti sa ramai cu marfa in depozit. Risti, de asemenea, ca efectul sa fie contrar celui pe care mizezi, iar lumea sa se fereasca de medicamentul cu pricina, in loc sa-l ceara in farmacii.
Din multimea de reclame la medicamente, cateva se impun prin umorul bine condus. Asa stau lucrurile intr-o reclama la Aspenter in care cardiacul "Pufulet" afla telefonic de la perechea lui, "Matisor", ca a fost cu masina la spalatorie (in realitate, spalatoria e un lac din Bucuresti in care "Matisor" a intrat ca toanta cu masina pe care i-o scoate echipa de interventie chiar in timpul dialogului cu "Pufulet"). Alte spoturi, in schimb, te preschimba in statui ale stuporii prin nefirescul dialogului si prin jocul caznit al celor pusi sa spuna trei-patru replici. Cine vede reclama la Slaboficat, de pilda, simte ca a nimerit intr-o colonie de zombies incercanati, palizi si fara inflexiuni in glasuri. Sau ca a dat peste niste maturi care stau de vorba intr-un fel numai de ele stiut, dar imprumutand, sa vezi dracie, tehnici de comunicare din arsenalul omenesc. "

In lume nu-s mai multe Romanii (planetei noastre asta i-ar lipsi)
Guvernul Romaniei si alianta din care provine si-au dovedit de atatea ori fascinatia pentru selectia negativa, incat nu mai poti nici macar sa te revolti. Ilie Mario Rafael e doar un nume din dosarul pe care scrie cu litere mari «Cultura sfidarii». De ce-l numeste premierul intr-o asemenea functie? Pentru ca poate. Codrin Stefanescu a lamurit deja dilemele pricinuite oamenilor onesti de abuzurile puterii PSD. «Pentru ca putem» e, din acest punct de vedere, o lozinca mult mai aproape de natura adevarata a partidului decat «Indrazneste sa crezi». «Pentru ca putem» e o sinteza a bunului-plac si a dispretului pentru lege, pentru normalitate si pentru respiratia europeana a tarii.
De ce pastrati penali in functii publice? Pentru ca putem. De ce numiti in functia de secretar general al guvernului un om trimis in judecata pentru trafic de influenta, constituirea unui grup infractional organizat si fals in declaratii in forma continuata? Pentru ca putem. De ce numiti in functia de consilier personal al premierului un condamnat la opt ani cu executare? Pentru ca putem. De ce numiti ca ministru al tineretului si sportului o tanara specializata in campanii publicitare pentru spirtoasele familiei? Pentru ca putem. De ce numiti ca premier un om incapabil sa se exprime cursiv in propria sa limba si cu atat mai putin intr-o alta? Pentru ca putem. De ce fortati ordonante care sa-i scape pe marii vinovati din PSD de puscarie? Pentru ca putem. De ce va bateti joc de oameni si de tara? Pentru ca putem.
Si pot. Chiar pot. Fara sa-i intereseze cum ne priveste Occidentul, fara sa se gandeasca la altceva decat la propria lor piele, fara urma de consideratie pentru naivii si disperatii care le-au luat de bune promisiunile si i-au adus la putere. – Radu Paraschivescu
Fragment din volumul "In lume nu-s mai multe Romanii (planetei noastre asta i-ar lipsi)" de Radu Paraschivescu:

"Diversi impostori isi fabrica diplome si parafe, isi cumpara halate si pe urma se angajeaza ca medici in spitale importante din Bucuresti si din tara.
Guvernul are in componenta analfabeti, plagiatori si sfertodocti, iar camerele Parlamentului sunt conduse de condamnati penal.
Numarul celor care pleaca din tara satui de minciuna, saracie, abuz, nepasare, coruptie si neglijenta criminala depaseste cinci milioane si transforma Romania in tara cu cea mai mare populatie emigrata pe timp de pace din intreaga lume. Inaintea Romaniei se gaseste doar Siria, devastata de un razboi civil infricosator.
Un premiu national de poezie este transferat dinspre castigator spre al doilea clasat intrucat castigatorul nu poate fi de fata la premiere — festivitatea se desfasoara la sute bune de kilometri de locul unde poetul, in varsta de optzeci de ani, e bolnav si tintuit la pat. Al doilea clasat, cu o stare medicala incomparabil mai buna, se deplaseaza la locul faptei, ridica premiul si multumeste juriului.
Un deputat cu cvasistudii de cvasidrept confunda protestul cu greva si-i ameninta cu inchisoarea pe magistratii care protesteaza impotriva unei ordonante de urgenta care le pune gatul in jugul partidului aflat la putere si le suprima independenta decizionala.
Analfabetismul functional depaseste 40%, ceea ce trimite Romania la coada tarilor membre ale Uniunii Europene (si) la acest criteriu.
Fostul procuror-sef al Romaniei e sicanat, jignit si linsat politic de compatriotii din partidul aflat la putere cand candideaza la sefia Parchetului European. Cei care se comporta asa sunt aceiasi care deplang atitudinile antiromanesti ale europarlamentarilor care divulga pe scena europeana abuzurile guvernului roman. Operatiunea de obstructionare a candidatului e desfasurata de un partid plin de insi „mandri ca sunt romani" si are loc exact cand Romania se afia la conducerea rotativa a Consiliului Uniunii Europene.
Asa cum observa doi ganditori romani intr-o conferinta tinuta sub cupola Ateneului Roman, contraselectia politica si morala are castig de cauza in dauna modelelor iradiante ale binelui.
Un senator constata ca „pe vremea tehnocratilor se faceau sase ore de la Caransebes la Bucuresti, pe cand acum, datorita cresterii economice, se fac opt, fiindca sunt mai multe camioane pe drum".
Spitalizarea reprezinta suparator de frecvent scurtatura spre infectie si deces. Ministrul muncii devine somer.
 
Din aceste motive si din alte cateva zeci, „in lume nu-s mai multe Romanii". Macar atat."

Editura: Humanitas

Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.

Scrie un review


Review-ul a fost trimis cu succes.

close

Comparare

Trebuie sa mai adaugi cel putin un produs pentru a compara produse.

close

A fost adaugat la favorite!

A fost sters din favorite!