Institutii medievale romanesti. Adunarile cneziale si nobiliare (boieresti) din Transilvania intre secolele al XIV-lea si al XVI-lea

Romanii - oriunde s-au aflat in sud-estul european in Evul Mediu - au avut o civilizatie a lor agrar-pastorala si, de la o vreme, au dobandit constiinta dublei lor mosteniri, pe de o parte (prin originea romana, numele etnic venit de la Roma, limba romanica, crestinarea in latineste) occidentala, iar pe de alta parte (prin biserica lor de forma bizantino-slava, prin limba slavona a cultului, a cancelariilor si a culturii scrise medievale, prin alfabetul chirilic folosit, pana in secolul al XIX-lea, inclusiv in grafia limbii romane) rasariteana. Din imbinarea acestor doua forme de civilizatie europeana s-au nascut societatea, spiritualitatea si identitatea romaneasca. In Transilvania, spre deosebire de cele doua Valahii ramase libere sau autonome (in care stapanii si supusii erau de aceeasi etnie), peste autohtonii cuceriti s-a asezat o patura de stapani, de alta credinta, de alta limba si cu alte obiceiuri, care au inabusit in mare masura functionarea societatii locale, dar nu au putut-o adapta pe deplin si nici eradica. Adunarile cnezilor si nobililor (boierilor) romani sunt o mostra de institutie traditionala romaneasca transilvana, nascuta in cadrul ,,Romaniilor" sau ,,Vlahiilor" vechi, si adaptata apoi rigorilor impuse de oficialitatea ungara care adoptase modelul confesional si social-politic central-european (german) si apusean. Aceste institutii demonstreaza deopotriva rezistenta si adaptare, traditie si innoire, exclusivism si acceptare, conservatorism si inovare, persistenta intru etnicitatea veche si treceri spre o alta identitate.

Multi contemporani se intreaba cum de romanii, despartiti si razletiti in atatea realitati politice distincte vreme de multe secole, si-au pastrat identitatea, care a condus in Epoca Moderna la formarea statului national unitar. O explicatie este ,,vesnicia nascuta la sat" - cum ar fi spus Lucian Blaga -, care a conservat traditia, dar exista si alti factori. Unul dintre ei este elita romanilor. In ciuda unor impresii de suprafata si clisee, romanii au avut intotdeauna conducatori, chiar daca unii au fost simpli preoti, iar altii, doar fruntasi ai satelor. Din acestia s-au nascut juzii sau cnezii, care si-au ales ducii sau voievozii si s-au strans periodic in adunari, ca sa se aleaga dintre ei cei mai buni, sa se judece, sa previna incalcarile, sa faca petitii, sa stabileasca posesiunile si proprietatile etc., cu alte cuvinte, sa organizeze viata si sa protejeze comunitatea. Cartea aceasta cuprinde istoria unei parti a elitei romanesti, astazi aproape uitata, care a facut posibila curgerea vietii noastre pana in pragul mileniului al III-lea. (IOAN-AUREL POP)

* * *

Cuprins
 

Introducere la editia a II-a

Nota asupra editiei

Introducere

Capitolul I. Romanii din Transilvania si adunarile de stari
Capitolul II. Autonomii si institutii romanesti in Transilvania Evului Mediu
Capitolul III. Statutul social-economic si juridic al cnezilor din Tarile Romane intre secolele al XIV-lea si al XVI-lea
     III.1. Generalitati

     III.2. Situatia din Tara Romaneasca

     III.3. Situatia din Moldova

     III.4. Situatia din Transilvania

     III.5. Concluzii

Capitolul IV. Structura si organizarea adunarilor cneziale si nobiliare romanesti
     IV.1. Generalitati

     IV.2. Exemplul Tarii Hategului

     IV.3. Exemplul banatean

     IV.4. Exemplul Fagarasului (Tarii Oltului)

Capitolul V. Competentele, atributiile si activitatea adunarilor cneziale si nobiliare romanesti
     V.1. Generalitati

     V.2. Tara Hategului

     V.3. Zona Hunedoara-Deva

     V.4. Banatul

         V.4.1. Adunarile romanesti din secolul al XIV-lea

         V.4.2. Adunarile romanesti din secolul al XV-lea

         V.4.3. Adunarile romanesti din secolul al XVI-lea

     V.5. Zona Crisurilor

     V.6. Tara Maramuresului si regiunile romanesti vecine

     V.7. Tara Fagarasului (sau a Oltului)

Consideratii finale
Bibliografie si prescurtari bibliografice

Completari bibliografice: selectie

Formule latine, termeni specifici, prescurtari (altele decat cele semnalate mai sus)

Ilustratii

* * *

IOAN-AUREL POP, presedintele Academiei Romane (2018-), profesor si rector al Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca (2012-2020), este autor si coautor a peste optzeci de carti, tratate si manuale si a peste sapte sute de studii si articole, dintre care mai recente sunt Hunedorestii. O familie europeana (Editura Scoala Ardeleana, 2020), Veghea asupra limbii romane (Editura Litera, 2020), De la romani la romani: o pledoarie pentru latinitate (Editura Litera, 2019), Scurta istorie a romanilor (Editura Litera, 2019), Romanii. Eseuri dinspre Unire (Editura Scoala Ardeleana, 2019) si Southeastern Europe in the Middle Ages and Early Modern Times: Power and Influence between Vatican and Orthodoxy (Berlin: Frank & Timme, 2021).

I s-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa din partea a peste zece universitati din tara si strainatate. Este membru al unor academii si societati savante straine, intre care Academia Europaea, Academia Europeana de Stiinta si Arta de la Salzburg (Austria), Academia Nationala Virgiliana din Mantova (Italia), Ateneo Veneto din Venetia (Italia), Academia Europeana de Stiinte, Arte si Litere din Paris (Franta).

A fost visiting professor al unor universitati din SUA, Italia, Franta, Ungaria si Austria, precum si director al Institutului Cultural Roman din New York (SUA) si al Institutului Roman de Cultura si Cercetare Umanistica din Venetia (Italia).